România se confruntă cu provocări majore în adoptarea și dezvoltarea inteligenței artificiale, potrivit unui consilier din domeniu. El subliniază că pentru avansarea în AI este necesară o strategie clară, structurată și pragmatică, altfel se vor crea „insule” de inteligență artificială, fără o coordonare generală.
Diferențe între mediul privat și cel public
Potrivit sursei, mediul privat utilizează AI pentru creșterea competitivității și pentru impulsionarea pieței. În schimb, sectorul public nu dispune de resursele și competențele necesare pentru a adopta tehnologia în același ritm. La nivelul public, există probleme privind cadrul normativ și conflicte între instituții referitoare la reglementare.
Cei patru piloni pentru adoptarea AI
Consilierul indică patru piloni esențiali: încrederea prin guvernanță și etică, infrastructură tehnologică și gestionarea datelor, competențele digitale și securitatea cibernetică. El menționează că digitalizarea avansată a statului și a companiilor va permite AI-ului să livreze rezultate mai bune, prin acces la date structurate și interoperabile.
Situația digitală a României față de media UE
Datele statistice ale OECD și ale altor studii arată că România se află sub media Uniunii Europene în indicatorii digitali. Nivelul de încredere în adopția AI este redus, iar infrastructura este fragmentată. De asemenea, țara are un nivel scăzut de competențe digitale și o guvernanță nestructurată pe date, ceea ce limitează dezvoltarea AI.
Utilizarea tehnologiilor digitale în sectorul privat
Doar 12% dintre companii au beneficiat de instruiri în TIC în 2025. Utilizarea cloud computing și a big data în mediul de afaceri românesc rămâne redusă. Firmele locale se află pe ultimele poziții din UE în integrerea tehnologiilor digitale în business, inclusiv în utilizarea AI.
Competente digitale ale populației
Sub 30% dintre români folosesc servicii digitale frecvent, iar 32% au competențe digitale de bază. Aproximativ 9% nu dețin abilități digitale, iar peste 80% nu participă la programe de învățare digitală pe tot parcursul vieții. În sistemul educațional, nivelul tehnologiilor și utilizarea AI sunt încă reduse.
Probleme legate de alfabetizarea digitală
Consilierul atrage atenția asupra unui indicator alarmant: 70% dintre tinerii sub 18 ani au un nivel redus de literație numerică. Acest lucru poate influența dezvoltarea viitoare a AI și capacitatea de a face față noilor tehnologii.
Evenimentul de discuție despre viitorul AI
Participanții la Conferința HumAInity 2026 analizează impactul AI asupra afacerilor, aspecte etice și necesitatea dezvoltării profesionale adaptate noilor cerințe. Propunerile și discuțiile vizează modul în care România poate accelerate adopția și reglementarea tehnologiei în diferite sectoare.
Se observă un necesar clar de politici publice eficiente și de planuri strategice pentru a susține digitalizarea și dezvoltarea competențelor, în scopul de a pune țara pe o traiectorie favorabilă în era inteligenței artificiale.