Finlanda păstrează poziția de cea mai fericită țară din lume pentru al nouălea an consecutiv, conform raportului anual al Organizației Națiunilor Unite privind fericirea. România a urcat un loc, fiind acum pe locul 34 din 147 de țări evaluate.
Raportul, publicat anual în preajma Zilei Internaționale a Fericirii, evaluează peste 140 de state bazându-se pe modul în care populațiile își percep propria calitate a vieții. Datele principale provin din sondajul Gallup World Poll, iar analizele includ factori precum sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea, generozitatea și percepția asupra corupției.
Primele trei țări din top sunt Finlanda, Islanda și Danemarca. Finlanda se menține pe primul loc pentru cel de-al nouălea an consecutiv. Islanda și Danemarca ocupă pozițiile secunde și terti. Costa Rica devansează alte țări din America Latină, plasându-se pe locul patru, cea mai înaltă poziție din istorie pentru o țară din această regiune.
Suedia și Norvegia urcă pe locurile 5 și 6. În top 10 se află, de asemenea, trei alte state europene: Olanda pe poziția a șaptea, Luxemburg pe locul al nouălea și Elveția pe locul al zecelea.
România înregistrează o creștere după raportul din 2025, urcând un loc și fiind acum pe poziția 34 din 147 de țări.
Raportul evidențiază influența rețelelor sociale asupra stării de bine a populației, în contextul în care mai multe țări analizează restricții pentru utilizarea acestora de către tineri.
În special în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă s-au înregistrat „scăderi spectaculoase” ale nivelului de fericire, în special la fete.
În alte părți ale lumii, s-au observat totuși creșteri ale nivelului mediu de fericire în rândul tinerilor.
Jon Clifton, director general al Gallup, a declarat într-un comunicat că majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiți astăzi decât acum 20 de ani și că această tendință merită monitorizată.
Specialiștii subliniază că impactul utilizării rețelelor sociale asupra stării de bine este complex. Timpul alocat pe platforme, tipul de rețea utilizată, modul de engagement și factorii demografici precum sexul și statutul socio-economic influențează nivelul de fericire.
Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Universitatea Oxford, explică că o utilizare intensă a rețelelor sociale poate fi asociată cu o scădere semnificativă a bunăstării. Însă și distanțarea deliberată de aceste platforme poate avea efecte negative asupra stării de bine,în condițiile în care efectele sunt relativ complexe.