România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,7%, înregistrând o reducere de aproximativ 1,5% din PIB în doar cinci luni, un rezultat considerat semnificativ de către autorități. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat asupra riscului de a pierde credibilitatea internațională dacă deficitul bugetar nu va fi corectat, subliniind consecințele asupra ratingului țării și accesului la piețele externe.
Contextul deficitului bugetar
Deficitul bugetar al României pentru 2025 a fost de 7,7%. Reducerea în doar cinci luni indică un efort considerabil pentru atingerea țintelor fiscale stabilite anual.
După încheierea anului fiscal, poziția fiscală a țării a devenit un punct central în dezbateri politice și economice. Autoritățile recunosc dificultățile în gestionarea cheltuielilor publice și necesitatea menținerii unui echilibru între reducerea deficitului și stimularea creșterii economice.
Declarații ale Guvernatorului BNR
Mugur Isărescu a afirmat că fie nu se vor corecta aceste deficite, pierdem tot ce s-a câștigat recent. El a subliniat că, nefăcând ajustări, țara poate pierde credibilitatea dobândită, accesul la piețele internaționale și ratingul de țară.
Guvernatorul a explicat dificultățile începuturilor sale ca guvernator, amintind că, în anii ’90, România a avut dificultăți în reluarea relațiilor cu Fondul Monetar Internațional, din cauza plății datoriei externe și a izolării create de regimul anterior.
Istoricul relației României cu FMI
De la începuturile activității sale, Isărescu a participat la discuțiile din perioada anterioară anului 1990, când liderii comunisti considerau necesară ieșirea din FMI. România a fost membră a Fondului din 1972, fiind singura țară comunistă aflată în această organizație, ceea ce a complicat reluarea relațiilor după schimbările politice.
Acest istoric evidențiază dificultățile în reîmprospătarea relațiilor internaționale în contextul tranziției politico-economice după decenii de izolare.
Impactul reducerii deficitului asupra economiei
Consilierul Guvernatorului, Eugen Rădulescu, a explicat că reducerea deficitului bugetar a avut loc într-un ritm rapid, fapt ce a condus la o temperare a creșterii economice, cauzată de înghețarea veniturilor în termeni nomial.
Potrivit opiniilor publicate pe Contributors, această situație nu este de natură să impacteze negativ economia pe termen lung. Rădulescu menționează că reducerea consumului, dacă este compensată prin investiții, poate duce la o creștere economică mai sănătoasă, deoarece scăderea deficitului extern poate fi considerată un rezultatul pozitiv.
Perspectiva și riscurile pe termen scurt
Rezumând, eforturile de reducere a deficitului bugetar în 2025 au fost eficiente, însă guvernul și BNR trebuie să monitorizeze atent nivelul de cheltuieli și veniturile publice. Menținerea echilibrului va fi esențială pentru stabilitatea macroeconomică și pentru evitarea unor probleme fiscale viitoare.