Ucraina are printre cele mai mari capacități de stocare a gazelor din Europa, iar oficialii români analizează posibilitatea utilizării acestor depozite în cadrul unei cooperări energetice recente. În urma semnării unui acord între președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, se explorează opțiunea de a folosi depozitele subterane din Ucraina pentru stocarea gazelor din Marea Neagră și din producția viitoare.
Detalii despre acord și obiectivele sale
Acordul, semnat la București, stabilește cadrul pentru explorarea posibilității de a utiliza depozitele de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite prin Coridorul Vertical de Gaze și din proiectul Neptun Deep. Documentul are caracter strategic și vizează inițiative care urmează a fi analizate și dezvoltate ulterior de către instituțiile și companiile implicate.
Acordul prevede și explorarea utilizării depozitelor de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, pentru a acoperi atât nevoile de gaze ale Ucrainei, cât și pentru depozitarea în siguranță a acestora.
Ministerul Energiei a precizat că, în prezent, nu există cantități concrete stabilite pentru gazele din Marea Neagră care ar putea fi stocate în depozitele din Ucraina. Deciziile definitive vor fi luate pe baza unor analize economice, tehnice și de securitate energetică, iar acordurile comerciale vor fi negociate direct între operatorii și companiile implicate, conform reglementărilor naționale și europene.
Capacitatea de stocare și perspectivele de producție
România are o capacitate de stocare a gazelor de aproximativ 3 miliarde metri cubi, reprezentând circa 30% din consumul național. În contrast, depozitele din Ucraina depășesc 30 miliarde metri cubi, fiind una dintre cele mai mari capacități din Europa, deținute de Ukrtransgaz, operatorul ucrainean certificat ca operator european de stocare.
Producția națională de gaze depășește în prezent 9 miliarde metri cubi anual. Începând cu 2027, odată cu finalizarea exploatării gazelor din Marea Neagră, se estimează o creștere treptată a producției, peste necesarul de consum național. Estimările indică o creștere cu cel puțin 75% a producției de gaze începând cu acea dată, făcând dificilă absorbția totală pe piața internă.
Senatorul AUR Petrișor Peiu susține că, în loc să fie trimise gazele din Marea Neagră către Ucraina, ar fi fost mai bine să se dezvolte industria chimică națională, precum și să se redeschidă și extindă capacitățile industriale precum Azomureș, care producea jumătate din îngrășămintele necesare țării.
Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt estimate la circa 100 miliarde metri cubi și reprezintă o resursă strategică pentru exploatare.
Procesul decizional privind stocarea și exporturile de gaze
Ministerul Energiei a explicat că documentul semnat are caracter strategic și urmărește explorarea unor opțiuni, fără stabilirea unor cantități concrete de gaze pentru stocare sau export. Planurile ulterioare vor depinde de analiza realizată de instituțiile și companiile specializate.
Deciziile privind utilizarea infrastructurii de stocare vor fi luate pe baza criteriilor economice, tehnice și de securitate energetică. Pentru exporturile de gaze din Marea Neagră, nu există încă volume definite, iar gazele din proiectul Neptun Deep vor fi comercializate în condiții de piață, în funcție de cererea regională, infrastructura disponibilă și contractele încheiate de producători.
Ministerul a precizat că nu sunt în prezent contracte publice sau acorduri definitive referitoare la folosirea gazelor din Marea Neagră pentru consumul din Ucraina.
Proiectul Coridorului Vertical de Gaze, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, va permite accesul la diverse surse de gaz, inclusiv din Marea Caspică și Azerbaidjan, precum și la gazele lichefiate din terminalele din Grecia și Turcia. Capacitatea de transport va crește de la 5,3 miliarde metri cubi pe an la peste 9 miliarde, fiind un element cheie în flexibilidada pieței energetice regionale.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că acordul cu Ucraina nu implică automat depozitarea gazelor românești în Ucraina, ci creează posibilitatea unor astfel de soluții în cadrul cooperării regionale pentru securitatea energetică.