Prim-ministrul ungar Viktor Orbán s-a ridicat de la masa Consiliului European în timpul discursului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, acțiune surprinzătoare pentru un lider al UE, în timp ce Zelenski transmitea un mesaj despre sprijinul european pentru Ucraina. Imagini și relatări indică faptul că Orbán s-a plimbat neliniștit și a făcut zgomote de făcut „buff” în timpul discursului, nefiind prezent pe scaunul rezervat Ungariei. Fotografiile oficiale ale ședinței confirmă că Orbán nu a stat în poziția obișnuită în timp ce Zelenski vorbea.
Contextul discursului și poziția Ungariei
Zelenski a anunțat că un împrumut de 90 de miliarde de euro, blocat de guvernul maghiar, ar servi pentru protejarea vieților cetățenilor ucraineni. O parte din aceste fonduri urmează să fie alocate achiziției de sisteme de apărare aeriană Patriot, fabricate în Statele Unite. Liderul ucrainean a precizat că blocajul maghiar asupra vesticii 20 de pachet de sancțiuni contra Rusiei, vetourile asupra asocierii Ucrainei la UE și alte decizii au împiedicat luarea unor măsuri suplimentare pentru presiunea asupra Rusiei, care ar putea accelera pacea.
În discurs, Zelenski a subliniat importanța unei date clare pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, pentru a demonstra Rusia că procesul este ireversibil. Deși UE nu poate stabili un calendar precis în prezent, Zelenski a insistat că fixarea unei date ar putea ajuta la eliminarea vetoului maghiar, susținând că deciziile europene ar fi fost mai ușor de implementat dacă aceste blocaje nu ar exista.
Reacțiile și acuzațiile din interiorul UE
Liderii europeni au criticat poziția Ungariei, acuzând-o că folosește veto-ul pentru scopuri politice interne, în contextul apropiatelor alegeri naționale. Ulf Kristersson, prim-ministrul suedez, a declarat că Orbán exercită presiune asupra Ucrainei și a întregului Consiliu European, motivând această poziție ca fiind una de natură electorală. Christian Stocker, cancelar austriac, a respins explicațiile referitoare la aprovizionarea energetică ca fiind pretext și a afirmat că motivația adevărată a vetoului este legată de campania electorală a lui Orbán.
Prim-ministrul belgian Bart De Wever a recunoscut faptul că Orbán se află sub presiune politică internă, dar a subliniat necesitatea aplicării deciziilor convenite anterior, afirmând că procesul de aderare a Ucrainei la UE trebuie să continue, în ciuda presiunii electorale.
Reprezentanta UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a menționat disponibilitatea de a folosi rute alternative de aprovizionare cu petrol pentru Ungaria, precum cea din Croația, menționând că în perioade electorale deciziile pot fi influențate de factorii emoționali sau raționali ai liderilor.
În plus, prim-ministrul slovac, Robert Fico, a amenințat Ucraina cu măsuri suplimentare dacă conducta Prietenia nu va fi repornită, accentuând tensiunea legată de problemele energetice și geopolitice din regiune.
Astfel, poziția Ungariei rămâne o sursă de tensiune în cadrul UE, fiind percepută ca un blocaj în procesul de sprijin pentru Ucraina și de integrare europeană, în contextul războiului și al presiunii politice interne.