România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 devine ora 04:00. Aceasta vafi ultima modificare a orei în acea noapte, ceea ce înseamnă că ziua de duminică va avea doar 23 de ore, iar schimbarea marchează începutul perioadei de vară în calendarul orar al țării.
Schimbarea de orar în România
România realizează această trecere de două ori pe an, în ultimul weekend din martie și octombrie. În perioada de vară, ora oficială trece de la ora de iarnă la ora de vară, adoptând fusul orar EEST, echivalent cu ora Europei de Est, dar cu ora ajustată cu o oră înainte referitor la ora standard.
După trecerea la ora de vară, serile devin mai lungi și mai luminoase, în timp ce diminețile vor fi temporar mai întunecate în prima etapă a sezonului estival. Această regulă este valabilă pentru toți membrii Uniunii Europene, care reglementează sincronizarea orei de vară pentru a asigura unitate în cadrul pieței comune, deși unele țări precum Japonia și China nu practică această schimbare.
Originea și evoluția ideii de ora de vară
Conceptul a fost propus inițial de Benjamin Franklin în anul 1784. În eseul „An Economical Project”, el a discutat despre economisirea uleiului folosit pentru iluminat și a sugerat că ajustarea orei în timpul verii ar putea duce la eficiență energetică. Franklin a observat, într-o dimineață de vară în Paris, cât de multă lumină pătrunde în cameră de la soare.
Ulterior, în 1907, britanicul William Willett a propus ajustarea orei cu 20 de minute în fiecare duminică din aprilie pentru a conserva resursele de lumină naturală pe timpul verii. Această idee a fost încercată în Marea Britanie în 1908, dar nu s-a adoptat pe scară largă și a întâmpinat opoziție.
Adoptarea ora de vară în lume
Primii care au introdus oficial ora de vară în 1916 au fost germanii, între 30 aprilie și 1 octombrie, urmate de britanici între 21 mai și 16 octombrie. Alte țări europene, precum Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania, au urmat acest exemplu.
Statele Unite au introdus ora de vară pe 19 martie 1918, dar sistemul a fost abandonat la scurt timp, în 1919, din cauza opoziției fermierilor și a subiectelor legate de confuzia administrativă. Până în prezent, aproximativ 70 de țări utilizează ora de vară, însă această practică nu este folosită în țările situate la Ecuator și la tropicul Capricornului.
Este important de menționat că Uniunea Europeană a formalizat pentru prima dată trecerea la ora de vară în 1980, pentru a asigura uniformitatea în cadrul pieței comune. România a început să aplice ora de vară în mod regulat din 1997, când a trecut la sistemul actual, ce operează între ultima duminică a lunii martie și ultima duminică a lunii octombrie.
Istoricul românesc al schimbării orei
Prima dată în România, ora de vară a fost introdusă în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. În perioada 1933-1940, această practică s-a repetat, fiind stabilită în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie, după care a fost abandonată între 1941 și 1979. Reintroducerea a avut loc în 1979.
Conform Ordonanței nr. 20/1997, adoptată în 1997, ora de vară se stabilește ca ora oficială de vară, decalată cu o oră față de ora Europei de Est, începând cu ultima duminică din luna martie și până în ultima duminică a lunii octombrie. Procedura a fost menținută cu mici ajustări de-a lungul timpului.
Impactul schimbării orei asupra populației
Un sondaj european la care au participat 4,6 milioane de persoane indică faptul că această modificare produce disconfort fizic și mental. Mulți respondenți au raportat dificultăți în a adormi, insomnii și oboseală accentuată după schimbarea orei.
Aproximativ 40% dintre participanți au avut probleme de concentrare, iar o treime s-au simțit irascibili. Deseori, oamenii se plâng de dureri de cap și de o senzație generală de disconfort.
Un alt aspect semnalat de 76% dintre respondenți este percepția că trecerea de două ori pe an la oră de vară și iarnă are un efect negativ asupra sănătății și siguranței. Ei indică, de asemenea, creșterea accidentelor rutiere și lipsa economiilor de energie ca motive pentru neacceptarea schimbării.
Sfaturi pentru adaptare
Pentru minimizarea disconfortului, psihologii recomandă pregătirea treptată pentru schimbare. Astfel, se sugerează asigurarea unei cantități suficiente de somn cu o săptămână înainte, precum și culcarea mai devreme în prima săptămână de ajustare.
Este indicat, de asemenea, să se limiteze utilizarea ecranelor cu lumină albastră înainte de culcare și să se evite activitățile mentale intense în apropierea orei de somn, pentru a facilita acomodarea la noua oră.