**Raportul ING Bank revizuiește previziunile economice ale României, indicând o creștere în temperare și o inflație peste 10% în primăvara anului 2024**
Un raport recent al ING Bank aduce o perspectivă actualizată asupra economiei României, prezentând trei scenarii privind evoluția conflictului din Orientul Apropiat și impactul acestuia asupra situației regionale. În contextul acestor estime, inflația românească va crește, iar creșterea economică va fi redusă semnificativ.
Scenariile asupra conflictului și impactul asupra economiei
Raportul definește trei situații posibile: unul de bază, unul optimist și unul pesimist. În scenariul de bază, războiul s-ar încheia rapid, fără daune structurale majore la instalațiile de petrol sau gaze. În cazul unui conflict prelungit, situația regională s-ar complica, în special în Strâmtoarea Hormuz, generând riscuri suplimentare pentru fluxurile de energie.
În acest ultim caz, interferențele în regiune vor influența mai sever prețurile și disponibilitatea energetică, afectând piețele globale și economiile din zonă, inclusiv România.
Impact asupra inflației și creșterii economice
Previziunile actualizate indică o inflație medie anuală de 7,9% pentru România în 2024, față de 7,2% cât era estimat anterior. În primele trimestre ale anului, inflația va depăși 10%, atingând 9,7% în trimestrul I și 10,4% în trimestrul al II-lea, apoi diminuând sub 6% în trimestrul al treilea și la circa 5,4% în ultimul trimestru.
Elevată, inflația va fi motivată în mare parte de creșterea prețurilor la petrol, reflectată în creșterea bruscă a costurilor de energie. Aceasta limitează spațiul de manevră pentru Banca Națională a României în gestionarea politicii monetare.
Pe plan economic, creșterea va fi moderată, fiind revizuită în jos față de previziunile inițiale. Pentru 2024, creșterea economică ar putea fi de 0,6%, dacă trimestrul I va înregistra o contracție de 0,7%. Trimestrul al II-lea va aduce o scădere de 0,8%. În ultimele două trimestre, economia va crește moderat, cu 0,3% în trimestrul al III-lea și 2,8% în trimestrul al IV-lea. În aceste condiții, România va înregistra o recesiune tehnică în primele două trimestre ale anului.
Pentru 2025, creșterea economică este estimată la 2,8%, în timp ce pentru 2026 va fi de 0,6%.
Valuta, piața monetară și politicile de ajustare
Perechea valutară euro/leu s-a menținut într-un interval relativ stabil până la începutul lunii martie, fiind influențată de volume mari de tranzacționare, în condițiile aversiunii globale față de risc. Dacă această aversiune va persista, este posibilă o ajustare a cursului de schimb mai devreme decât se anticipa.
Inflația situată peste 10% în perioada martie-aprilie va limita spațiul de manevră al Băncii Naționale a României, în condițiile în care creșterea bruscă a prețurilor la petrol a alimentat presiuni inflaționiste. Menținerea cursului la nivelurile actuale devine costisitoare și complică politica monetară, păstrând riscul unei deprecieri a leului.
Pe piețele monetare, volatilitatea cursului și reducerea excedentului de lichiditate au fost evidente, cu o scădere a rezervelor de 45 de miliarde de lei în februarie. Randamentele obligațiunilor de stat au reacționat inițial prin creștere, apoi s-au redus parțial. Estimările vehiculează o primă reducere a ratei dobânzii în august și o relaxare de 75 de puncte de bază în 2026.
În același timp, scenariul de bază semnalează o politică de relaxare graduală, care implică reducerea dobânzii, dar menține presiuni inflaționiste dacă situația globală nu se îmbunătățește.
<|end of text|>