
Uniunea Europeană limitează fluxul de informații confidențiale către Ungaria, în contextul acuzațiilor legate de posibile legături ale guvernului maghiar cu Rusia, iar liderii europeni preferă să activeze în grupuri restrânse pentru a evita divulgări sensibile. Premierul polonez Donald Tusk a exprimat suspiciuni cu privire la informațiile pe care oficialii maghiari le-ar putea împărtăși Moscovei, sugerând că acestea nu ar trebui să surprindă.
Acuzații privind transmiterea informațiilor către Moscova
Donald Tusk a publcat pe platforma X o declarație în care afirmă că oficialii lui Viktor Orbán informează Rusia despre ședințele Consiliului UE în cele mai mici detalii. El susține că are astfel de suspiciuni de mult timp și explică de ce participă la discuții doar când este strict necesar.
Instituțiile europene nu intenționează să facă o reacție oficială la aceste acuzații, citând riscul impactului asupra alegerilor din Ungaria din 12 aprilie. Cinci diplomați și oficiali europeni au menționat preocuparea față de posibilitatea ca Budapesta să divulge informații sensibile Kremlinului.
Contacts între oficiali ungari și Moscova
Sâmbătă, Washington Post a relatat că guvernul Orbán menține contacte extinse cu Moscova pe durata războiului din Ucraina. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, ar fi folosit pauze din timpul reuniunilor pentru a discuta cu omologul său rus, Serghei Lavrov.
Aceste suspiciuni au dus la formarea unor grupuri restrânse de lideri care împărtășesc aceeași viziune, în locul reuniunilor complete cu toate cele 27 de state membre ale UE. Oficialii europeni precum Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe lituanian, au declarat că au fost avertizați încă din 2024 despre posibile conexiuni ale Ungariei cu Rusia, fapt ce a condus la limitarea informațiilor transmise în timpul unor reuniuni importante, precum summitul NATO de la Vilnius din 2023. În aceste formatări restrânse, reprezentanții nu includ delegația maghiară atunci când discută aspecte sensibile.
Cifrele despre formatele de reuniuni europene cu lideri din alte țări arată o strategie de combatere a riscurilor: alianța Weimar cuprinde Germania, Franța și Polonia, în timp ce NB8 include opt state din zona nordică și baltică. JEF reprezintă forța expediționară comună a zece națiuni din Nordul Europei.
Reacții oficiale și pozițiile Budapestei
János Bóka, ministrul ungar pentru Europa, a catalogat informațiile apărute drept „fake news” și le-a atribuit unei „reacții disperate” a partidelor de opoziție, care încearcă să șubrezească câștigurile electorale ale Fidesz. El a afirmat că poporul maghiar nu va fi înșelat.
Și Péter Szijjártó a respins acuzațiile, acuzând presa de promovarea unor teorii conspiraționiste. El a declarat că informațiile din Washington Post sunt false și că acestea intenționează să discrediteze guvernul de la Budapesta.
Impactul asupra formalităților europene și campaniei electorale
Diplomații europeni citați de Politico au declarat că nu au fost surprinși de aceste dezvăluiri, dar au precizat că răspunsul oficial al UE va depinde de rezultatul alegerilor din aprilie. Chiar dacă în sondaje premierul Viktor Orbán se află în urma Tisza, el a afirmat că ar putea obține un nou mandat.
Un diplomat european a avertizat că orice măsuri luate de UE vor fi influențate de încercarea liderului maghiar de a folosi aceste acuzații în campania electorală pentru a-și întări poziția, chiar dacă tinde să submineze încrederea în Uniune.
Un alt oficial a menționat că discuțiile între lideri și miniștrii de externe sunt frecvent publicate în presă și se desfășoară adesea în format deschis, cu telefoanele lăsate departe pentru a evita supravegherea sau interceptările.
În ciuda tuturor, imaginea unui stat membru UE aparent colaborând strâns cu un stat ostil rămâne problematică pe plan politic, mai ales într-un context de tensiuni legate de influența Rusiei în cadrul blocului european.














