Unul dintre cele mai reprezentative edificii ale modernismului bucureștean, Blocul Patria, se află în stare avansată de degradare și urmează să fie consolidat pentru a fi salvat. Această intervenție este considerată crucială pentru păstrarea patrimoniului arhitectural al Capitalei.
Istoricul clădirii și locul său în urbanismul Bucureștiului
Clădirea a fost ridicată pe locul unei case iconice, cunoscută drept vila fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman, construită în anii 1910 de Petre Antonescu. Aceasta era considerată una dintre cele mai frumoase din oraș și era supranumită „Micul Luvru”, pentru eleganța sa inspirată din arhitectura pariziană. După moartea lui Marghiloman, locuința a fost vândută și demolată în 1931 pentru a permite realizarea Blocului Patria, în cadrul unui proces de modernizare urbană.
Procesoarele și provocările construirii
Proiectul a luat naștere în urma unui concurs organizat de compania Asigurarea Românească, câștigat de o echipă condusă de Horia Creangă, alături de Ionel Creangă și Lucia Dumbrăveanu. Arhitectul a povestit că a conceput designul în mod spontan, într-o noapte, având în minte forma și volumetria clădirii. Implementarea a fost însă dificilă, din cauza bugetului restrâns și a crizei economice mondiale care începea.
La inaugurare, Blocul ARO a fost criticat pentru estetica modernistă, considerată prea îndrăzneață pentru epocă. Criticile au venit din partea unor personalități precum Henriette Delavrancea și pictorul Bogdan Catul, referindu-se la aspectul arhitectural al clădirii.
Caracteristici și funcționalitate
Clădirea a fost proiectată ca o construcție multifuncțională, cu spații pentru locuințe, birouri și comerciale. Structura include mai multe corpuri de clădire, cu înălțimi între patru și zece etaje, inclusiv un turn central. La momentul inaugurării, cinematograful ARO, realizat sub coordonarea arhitectului Haralamb Georgescu, avea o capacitate de aproximativ 1.200 de locuri și era dotat cu tehnologii moderne, precum aer condiționat.
Cinematograful Patria și barul Melody, locuri frecventate de bucureșteni, au devenit repere culturale ale zonei. Clădirea a fost astfel un simbol al vieții urbane diverse din Capitală.
Starea actuală și planurile de restaurare
În prezent, Blocul Patria se află într-un stadiu avansat de degradare, fiind clasat în clasa I de risc seismic. Fațadele sunt deteriorate, tencuiala este desprinsă, iar aspectul general reflectă lipsa intervențiilor majore din ultimii ani.
Primăria Capitalei, prin intermediul primarului Ciprian Ciucu, a anunțat un proiect de consolidare. Conform declarațiilor oficialului, autoritățile vor suporta cea mai mare parte a costurilor, urmând să stabilească un plafon maximal pentru intervenție, pentru a evita suprastaționarea cetățenilor care locuiesc în bloc.
„Proiectul este gata, dar există neîncredere din partea locatarilor privind costul final. Vom discuta cu ei și vom comunica un plafon, astfel încât, dacă prețul depășește acest nivel, diferența va fi suportată de primărie”, a declarat Ciprian Ciucu.
Această intervenție vizează nu doar asigurarea siguranței structurale, ci și restaurarea valorii arhitecturale a imobilului. Restaurarea Blocului Patria are potențialul de a reconecta orașul cu un capitol important din istoria sa urbană și modernistă.