Curtea de Justiție a Uniunii Europene urmează să se pronunțe în cadrul unui caz care vizează restricțiile impuse echipamentelor Huawei în infrastructura de telecomunicații a Estoniei, în timp ce România a avansat în interzicerea echipamentelor chineze la nivel național. Deciziile europene și naționale din domeniu reflectă preocupările legate de securitatea națională și compatibilitatea cu legislația UE.
Decizie privind echipamentele Huawei în Estonia
Autoritățile estoniene au considerat echipamentele Huawei un risc pentru securitatea națională. Astfel, au respins cererea operatorului finlandez Elisa de a folosi aceste echipamente în rețeaua sa, inclusiv în tehnologiile 2G-4G și 5G.
Compania a contestat decizia în instanța din Tallinn, care a sesizat Curtea de Justiție a UE pentru clarificări.
Avizul avocatului general și implicațiile legale
Avocatul general Ćapeta a recomandat Curții de Justiție să accepte că statele membre pot exclude echipamentele din infrastructură dacă le consideră un risc pentru securitatea națională.
El a subliniat că astfel de decizii trebuie supuse controlului judecătoresc, inclusiv în ceea ce privește proporționalitatea măsurii.
Mesajul central al avizului este că securitatea națională nu poate justifica excluderea de la respectarea dreptului european.
Posibile implicații pentru legislația UE
Curtea de Justiție nu este obligată să urmeze avizul avocatului general, dar aproximează de obicei recomandările.
O decizie finală este așteptată în următoarele luni.
Acest caz ar putea fi un precedent pentru o posibilă introducere a unor reguli europene care să restricționeze utilizarea echipamentelor Huawei și ZTE în infrastructurile de telecomunicații ale Uniunii Europene, invocând riscuri de securitate și suveranitate digitală.
Interdicția echipamentelor chinezești în România
România a fost printre primele țări din UE care a interzis explicit echipamentele chinezești în rețelele 5G.
Decizia a fost luată pe 21 februarie 2024, când Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins solicitarea Huawei de utilizare a echipamentelor în rețelele 5G.
Decizia a fost oficializată printr-un act semnat de premierul Marcel Ciolacu și publicată în Monitorul Oficial.
Contextul legislativ și evoluția situației
În vara anului 2021, România a adoptat Legea 163/2021 privind securitatea rețelelor 5G, în urma Memorandumului 5G semnat cu SUA.
Legea limitează dreptul de utilizare a echipamentelor chineze care nu au avizul CSAT: cinci ani pentru nucleul rețelei și șapte pentru celelalte componente.
Producători autorizați sunt Ericsson, Samsung și Nokia.
Impactul echipamentelor chineze în România
La sfârșitul anului 2023, echipamentele chineze reprezentau aproximativ 44% din infrastructura 5G din România, față de 61% în 2019, conform estimărilor Strand Consult.
Huawei a contestat decizia, solicitând anularea actului administrativ în instanță.
Dosarul este înregistrat la Curtea de Apel București, compania acuzând discriminatoriu măsura și posibila încălcare a drepturilor constituționale.
Impactul deciziei europene asupra procesului național
Decizia Curții de Justiție a UE în cazul estonian ar putea influența și litigiile din România.
Dacă instanța europeană va valida că restricțiile sunt legale doar dacă sunt bazate pe dovezi și proporționale, procesul intentat de Huawei împotriva deciziei CSAT din 2024 ar putea fi influențat.
Autoritățile române ar putea fi obligate să justifice public decizia de interdicție.
Situația economiei Huawei în România
Afacerile Huawei Technologies în România au scăzut cu 8% în 2024, față de anul anterior, ajungând la aproape 1,5 miliarde de lei.
Profitul companiei s-a diminuat cu 4%, la 53,27 milioane de lei, conform datelor financiare disponibile pe platforma Termene.