Un studiu realizat la Universitatea Tehnică din Dresda (TUD) relevă faptul că alegerile anterioare influențează deciziile viitoare ale indivizilor într-un mod mai puternic decât se credea anterior. Cercetarea, publicată în revista Communications Psychology, oferă o nouă perspectivă asupra modului în care oamenii își formează obiceiurile și iau decizii în cotidian.
Rezultatele studiului
Studiul a arătat că preferințele „iraționale” ale oamenilor derivă adesea din tendința de a repeta acțiuni anterioare, mai degrabă decât din stocarea explicită a valorilor în raport cu alte opțiuni. Repetiția a fost identificată ca un factor decisiv în păstrarea preferințelor chiar și în fața unor alternative mai bune sau mai echivalente.
Cercetătorii au analizat peste 700 de participanți, pe baza a nouă sarcini de decizie și șase seturi de date existente. Această abordare a permis evaluarea modului în care preferințele învățate într-un mediu se transferă în contexte noi și combinații diferite de situații.
Modelul de învățare folosit în studiu
Echipa condusă de Stefan Kiebel a utilizat un model ierarhic de învățare prin recompensă. Acest model integrează învățarea din recompense și repetarea acțiunilor anterioare. În testele efectuate, modelul a manifestat o performanță superioară față de alternative bazate pe normalizarea valorilor și alte explicații complexe.
Rezultatele sugerează că deciziile subiective pot fi generate mai mult de transferul obișnuinței decât de calcule mentale sofisticate. Preferințele formate în urma repetării devin, în timp, convingeri despre care oamenii cred că sunt cele mai bune opțiuni.
Impactul asupra înțelegerii comportamentului uman
Rezultatele studiului explică aspecte ale comportamentului aparent ilogic, precum obiceiurile de cumpărare, rutinele zilnice sau deciziile repetate fără o justificare clară. Repetiția simplă poate determina o persoană să continue să prefere anumite alegeri, chiar dacă apar variante alternative mai avantajoase.
Aceste descoperiri pot fi folosite pentru a modela mai bine procesul decizional în domenii precum psihologia și științele comportamentale. De asemenea, pot influența designul mediilor care vizează ghidarea și schimbarea comportamentelor repetitive.
Concluzii
Studiul demonstrează puterea influenței repetării în formarea preferințelor și deciziilor. Repetiția, singură, are capacitatea de a modifica preferințele și de a face ca acestea să fie evaluate ca fiind mai bune, chiar și în absența unor recompense explicit definite.
Rezultatele cercetării pot avea implicații importante în înțelegerea comportamentului uman cotidian și în dezvoltarea de strategii pentru intervenții comportamentale sau pentru optimizarea mediilor decizionale.