România se află în proces de analiză și pregătire pentru integrarea monedelor digitale, însă până în prezent nu există o decizie oficială privind emisia unei euri digitale sau alte forme de CBDC (central bank digital currency). Totuși, tendințele globale și evoluțiile din Europa indică o reevaluare a modului în care băncile centrale urmăresc adaptarea la o economie digitalizată. În acest context, se derulează studii și proiecte experimentale pentru aceste noi forme de monedă digitală emisă de autoritățile monetare.
Stadiul proiectelor de CBDC în lume
Proiecțiile experților arată că, până la finalul lui 2024, 91% dintre băncile centrale participante la un sondaj al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) erau angajate în dezvoltarea unei forme de CBDC. În 2023, această proporție era de 94%. Națiunile avansate și economiile emergente se află în faze diferite ale procesului de implementare, însă toate urmăresc să mențină relevanța sistemului monetar național.
Motivații pentru implementarea CBDC în țări precum România
Principalul motiv pentru interesul în CBDC este păstrarea controlului asupra politicii monetare într-un peisaj în care plățile private și platformele digitale domină transacțiile. Băncile centrale vor să ofere plăți rapide, eficiente și interoperabile, reducând dependența de operatori privați sau infrastructuri externe care pot reprezenta riscuri sistemice.
Proiectul euro-ului digital, în dezbatere la nivel european, este un exemplu concret de evoluție. BCE a anunțat în octombrie 2025 avansarea unui program de dezvoltare, cu posibilitatea ca prima etapă de testare să înceapă în 2027 și o eventuală lansare oficială în 2029, în cazul în care legislația va fi aprobată în anul următor.
Diferența dintre criptomonede și CBDC
Criptomonedele, precum Bitcoin sau stablecoins, funcționează pe infrastructuri descentralizate, fără sprijin direct din partea băncilor centrale. Ele sunt active digitale speculative sau de transfer și pot fi extrem de volatile. În schimb, CBDC-urile reprezintă monede drept emise de banca centrală, fiind în esență o expresie digitală a monedei suverane, încrucișată cu încrederea într-o autoritate monetară oficială.
Pe de altă parte, criptomonedele pot exista independent de stat și pot oferi transferuri aproape instantanee și programabile, dar nu dispun de stabilitate sau protecție juridică. CBDC-urile, în schimb, sunt considerate sigur și stabile, fiind integrate în sistemul legal și de plăți existent.
Avantajele și limitele criptomonedelor
Deși potențialul criptomonedelor constă în transferuri rapide, programabilitate și costuri reduse, acestea nu oferă garanția stabilității sau protecției consumatorului. În plus, riscurile speculative și volatilitatea le limitează utilizarea ca mijloc de plată de zi cu zi sau depozit de valoare pe termen lung.
Totuși, ecosistemul cripto a introdus idei inovatoare, precum tokenizarea, automatizarea plăților, financiarizarea descentralizată și interoperabilitatea digitală. Proiectele de pe acest segment funcționează ca laboratoare de idei și influențează reglementările care vizează stabilitatea și inovația în sistemul financiar.
Capacitatea CBDC de a consolida încrederea publică
Principalul beneficiu al unei monede digitale emise de banca centrală este încrederea instituzională, cu același statut ca și numerarul fizic. O CBDC poate fi integrată direct în infrastructura de plăți și în sistemul legal, evitând riscurile asociate activelor speculative.
Capacitatea de standardizare permite crearea unui limbaj comun pentru plăți digitale, simplificând procesele în economie, de la plățile la comercianți la transferuri interne și internaționale. În Europa, proiectul euro-ului digital menține un calendar precis, anunțând începutul testelor pilot în 2027 și o posibilă emitere în 2029, dacă legislația va fi aprobată.
Controverse și riscuri asociate CBDC
Proiectele de CBDC sunt supuse unor controverse privind supravegherea excesivă, reducerea anonimatului în tranzacții și potențiala consolidare a rolului statului ca intermediar dominant. În plus, se tem efecte negative asupra băncilor comerciale, care ar putea fi afectate de migrația depozitelor către moneda digitală publică.
De aceea, dezbaterile și proiectele în derulare urmăresc echilibrul între inovație și control, implementând arhitecturi hibride și limite pentru rolul actorilor privați, pentru a evita dezechilibre sistemice sau riscuri pentru stabilitatea sistemului financiar.
Perspectiva pe termen lung a sistemului monetar
Experții prevăd o coexistență între criptomonede, stablecoins și CBDC-uri. Acestea din urmă sunt considerate solide pentru plăți în infrastructuri publice, menținerea suveranității și asigurarea stabilității financing-ului național.
În cadrul Uniunii Europene, reglementările din cadrul MiCA, intrate în vigoare în 2023 pentru stablecoins, sunt menite să aducă ordine și claritate pe piață. În viitor, echilibrul între aceste forme de monedă digitală va depinde de încrederea publicului și de capacitatea de adaptare a reglementărilor.
În România, dezvoltarea și adoptarea acestor tehnologii depind de evoluțiile legislative, de interesul public și de integrarea în sistemul financiar național, dar până acum nu există o decizie formală pentru emiterea unei forme locale de monedă digitală.