România se pregătește să implementeze portofelul european pentru identitate digitală, proiect destinat să faciliteze accesul rapid și sigur la servicii publice și private. Acest portofel va deveni obligatoriu pentru statele membre ale Uniunii Europene, fiecare țară fiind responsabilă de dezvoltarea și implementarea propriilor aplicații.
Portofelul digital european: funcții și beneficii
Conform declarațiilor oficialilor, portofelul digital va oferi cetățenilor control complet asupra datelor personale. Utilizatorii vor putea decide ce categorii de informații pot partaja, în funcție de necesități și de condițiile legale.
Un exemplu concret este permisul de conducere digital, care va putea fi prezentat poliției printr-un cod QR. Versiunea digitală a permisului va avea aceeași valabilitate juridică ca și documentul fizic, fiind stocată în portofelul european de identitate digitală, confirmă Ministerul Afacerilor Interne.
Anularea necesității de a dovedi domiciliul fizic
O altă schimbare semnificativă vizează eliminarea informației despre domiciliu de pe noile cărți electronice de identitate, emise până în prezent. După eliberare, cetățenii nu vor mai trebui să demonstreze această informație fizic la ghișee, conform principiului GDPR al “data minimization”.
Cătălin Giulescu, reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, a explicat că această decizie a fost luată pentru a reduce prelucrarea datelor ocazional necesare. El a adăugat că cetățenii vor putea avea control asupra datelor pe care le împărtășesc, deși anumite categorii vor fi impuse de serviciu sau legislație.
Provocări în implementare și conștientizarea cetățenilor
Giulescu a subliniat că infrastructura pentru identitate digitală este deja existentă, inclusiv sistemul hub al Ministerului Afacerilor Interne. Serviciile digitale pot fi utilizate pentru înrolare, autentificare și partajare de date, inclusiv fotografia de profil sau categoria de vârstă, prin coduri QR.
Însă, formalitățile și acceptarea de către administrație întâmpină probleme sistemice și culturale. Funcționarii publici adesea refuză acceptarea cardurilor electronice sau cer documente fizice suplimentare, precum formulare de atestare a domiciliului. Giulescu a evidențiat că aceste situații se datorează lipsei de empatie și rezistenței la schimbare în cadrul instituțiilor.
La nivel cultural, conștientizarea privind protecția datelor personale este redusă. Giulescu a explicat că oamenii obișnuiesc să își partajeze informații și locație pe rețele sociale, fără să conștientizeze riscurile. El a recomandat o educație mai bună pentru a-i ajuta pe cetățeni să își asume control asupra datelor lor.
Transformarea administrativă și pregătirea sistemelor
Reprezentantul Ministerului a afirmat că infrastructura națională pentru identitate digitală este pregătită, inclusiv sistemul de servicii electronice al Ministerului Afacerilor Interne. Componente precum hub-ul de servicii permit testarea și utilizarea soluțiilor de identitate electronică, iar interoperabilitatea este deja demonstrată în teste din domeniu.
Totuși, implementarea la scară largă întâmpină obstacole, precum acceptarea limitată a carnetelor electronice de identitate de către funcționari, și rezistență culturală. Experiența de peste 28 de ani în administrație a relevat această dificultate, precum și lipsa de empatie a funcționarilor în procesul digitalizării.
Testarea portofelului european și angajamentele viitoare
În perioada 17-18 martie, Bucureștiul a fost gazda unui exercițiu european de interoperabilitate a Portofelului European pentru identitate digitală. La eveniment au participat 13 organizații din ecosistemul european, inclusiv furnizori de tehnologie, autorități de certificare și dezvoltatori.
În cele două zile au fost realizate 44 de teste de interoperabilitate, dintre care 36 au avut rezultate pozitive. Testele au confirmat compatibilitatea soluțiilor locale cu standardele europene și au demonstrat că ecosistemul EUDI Wallet este pregătit pentru utilizare în scenarii reale de semnare și identificare digitală.
Compania românească certSIGN a participat cu propriul mediu de test, validând compatibilitatea soluțiilor naționale cu standardele europene. Adrian Floarea, directorul general al companiei, a declarat că standardele devin realitate dacă sunt validate în condiții reale, contribuind astfel la construirea unui spațiu digital sigur și eficient.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat, în luna ianuarie, că până la finalul anului, portofelul european pentru identitate digitală va fi complet functional. Oficiali din ministere au atras atenția că România trebuie să implementeze cel puțin un instrument de tip e-wallet până în 2026, conform Agerpres.