Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție, declarând comerțul cu sclavi africani drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității”. Documentul a fost aprobat cu 123 de voturi pentru, 3 împotrivă și 52 de abțineri, printre care și România. Respingerea a venit din partea Statelor Unite, Israel și Argentinei.
Conținutul rezoluției
Rezoluția condamnă comerțul transatlantic cu sclavi și sclavia rasială a africânilor, caracterizându-l drept „cele mai grave crimes împotriva umanității”. Textul afirmă că această injustiție are un caracter „inuman și persistent”.
Documentul solicită statelor să ia măsuri pentru justiție, precum scuze oficiale, despăgubiri pentru urmașii victimelor, politici antirasism și restituirea bunurilor culturale și spirituale jefuite.
Reacții și poziții
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat că ideologia rasistă și pseudo-știința utilizate pentru justificarea sclaviei au cauzat „răniri” încă adânci. El a cerut ca „minciuna suprematiei albe” să fie combătută și a pledat pentru „adevăr, justiție și reparație”.
Reprezentantul Ghanei a subliniat că responsabilitatea pentru comerțul transatlantic cu sclavi revine europenilor și Statelor Unite și a cerut ca acestea să adreseze scuze oficiale Africii, la fel ca și pentru alte greșeli din trecut.
Votul Statelor Unite și ale UE
Statele Unite au votat împotriva rezoluției, motivând această decizie prin argumentul că „nu recunosc dreptul legal la reparații pentru greșelile istorice” care, în opinia lor, nu erau ilegale conform dreptului internațional al epocii. Reprezentantul SUA, Dan Negrea, a susținut că textul pune în competiție diferitele crime.
Țările din Uniunea Europeană, inclusiv Marea Britanie, s-au abținut, deși au recunoscut monstruozitatea sclaviei fără a susține formal o condamnare explicită.
Reacția din cauza abordăriiistorice
Ministrul de externe al Ghanei a afirmat că atrocitățile sistematice și îndelungate ale sclaviei transatlantice, care au durat peste 300 de ani, au avut „consecuințe persistente”. El a explicat că nu fac un clasament al durerii și nu valorizează suferința unui popor mai mult decât pe a altuia, ci evidențiază gravitatea acestor fapte.
Rezoluția nu vizează doar condamnarea trecutului, ci și angajamentul statelor pentru a repara aceste greșeli istorice, inclusiv prin scuze și măsuri de restituire.
Rezoluția adoptată reflectă eforturile de recunoaștere a trecutului și de promovare a răspunsurilor pentru suferința cauzată de sclavia africană.