**Intensificarea conflictului în zona Mării Roșii și riscurile pentru comerțul global**
Un atac al grupării Houthi din Iran, care a vizat Israelul în zona Beersheba pe 28 martie 2026, a adus în prim-plan riscul ocazional de blocare a strâmtorii Bad el-Mandeb, un punct strategic critic pentru traficul maritim mondial. Connexiunea între aceste evenimente și competiția geopolitică pentru controlul rutelor maritime a fost evidențiată de specialistul Radu Carp.
„Punctele de sufocare” ale comerțului mondial
Strâmtoarea Bad el-Mandeb, aflată în vecinătatea Yemenului, rămâne deschisă, însă există riscul de en blocare a din cauza tensiunilor persistente. În examinarea situației, Radu Carp subliniază importanța controlului asupra acestor puncte, având în vedere că peste 80% din comerțul global se desfășoară pe căi maritime.
După incidentul din martie 2021, când nava Ever Given a blocat Canalul Suez, accentul s-a pus asupra vulnerabilităților acestor choke points. Controlul asupra strâmtorilor Ormuz, Bad el-Mandeb și Canalul Panama devine esențial în această nouă eră a războiului rece geopolitic.
„Închiderea strâmtorii Bad el-Mandeb este oricând posibilă”
Campania militară a rebelilor Houthi, susținuți de Iran, începe să devină un exemplu de destabilizare a rutei comercială prin Bad el-Mandeb. Deși a fost temporar gestionată prin acorduri tacite, lipsa unui act formal face ca această posibilitate să rămână o realitate permanentă.
Declarațiile liderului Houthi, Abdul-Malik al-Houthi, din 27 martie, despre o posibilă blocare a strâmtorii pentru a sprijini Iranul, sporesc îngrijorările privind destabilizarea traficului maritim global.
Noul sistem de puteri și competiția pentru controlul rutelor maritime
Logica noului Război Rece se bazează pe divizarea sistemului global între SUA, aliații săi și cei patru membri ai Axa Răului: Iran, China, Federația Rusă și Coreea de Nord, fiind excluse din această ultimă categorie.
Controlul asupra punctelor de sufocare, precum și crearea unor noi rute alternative, devin obiective majore pentru aceste state. R. P. Chineză, în special, a dezvoltat strategia „șiragul de perle”, un lanț de porturi cu valoare strategică de pe coastele Oceanului Indian, Sri Lanka, Djibouti și Bangladesh, pentru a-și extinde influența maritimă și militară.
Rusia și China, create de-a lungul drumurilor alternative
Federația Rusă investește în dezvoltarea rutei arctice, prin proiectul de construcție a navelor de spărgătoare de gheață din seria 22220, inclusiv nave precum Arktika și Sibir. Acest potențial de a accesa și controla rutele din zona Arctică complementază prezența sa militară în Mediterana, prin baza de la Tartus, și strategia de extindere în Marea Neagră.
R. P. Chineză a introdus primul spărgător de gheață, Tan Suo San Huo, în 2024, și astfel a consolidat controlul asupra unei rute alternative, Drumul Polar al Mătăsii, care transportă deja 400.000 de tone de mărfuri în 2025,cu posibilitatea de a o extinde.
Riscuri și scenarii pentru economia mondială
Blocarea Ormuz, în special, are implicații semnificative asupra pieței energetice globale. Aproximativ 22% din exporturile de gaz natural lichefiat și un volum de 20 de milioane de barili pe zi de petrol tranzitează această strâmtoare.
Dacă Ormuz va rămâne închis, consecințele vor include creșteri ale prețurilor la energie, inflație globală, scădere a producției industriale, afectarea industriei aeriene, a transportului maritim și a agriculturii, din cauza creșterii costurilor pentru îngrășăminte. Calculul FMI indică o creștere a inflației mondiale cu 0,3-0,4% pentru fiecare plus de 10% la prețul petrolului.
Prețurile la alimente și materialele (precum aluminiul, a cărui lipsă se estimează ca va fi de 600.000 de tone pe piața globală) vor suferi creșteri semnificative, generând riscul unei crize alimentare globale.
Controlul și alternativele la „punctele de sufocare” majore
Dacă SUA și aliații săi ar prelua controlul asupra Ormuz și Bad el-Mandeb, s-ar putea relua comerțul liber global, dar scenariul cel mai optimist rămâne improbabil. În cazul în care aceste puncte de sufocare vor rămâne în controlul statelor din Axa Răului sau vor fi suspendate, importante alternative precum Drumul Polar al Mătăsii și ruta prin Siberia devinelemente strategice esențiale.
De exemplu, rutele alternative deschise de Rusia și China pentru transportul de LNG și petrol ar putea face ca, în cazul unui blocaj total, comerțul occidental să devină aproape imposibil. În această situație, doar navele speciale, precum cele de spărgătoare de gheață, vor putea asigura traficul, iar restul lumii va fi dependentă de aceste noi rute.
Un peisaj geopolitic în continuă evoluție
Statele occidentale continuă să analizeze această dinamică, dar ridică semne de întrebare privind înțelelegerea completă a logicii și intențiilor contrapartidelor. Declarațiile recente ale administrației americane sugerează o minimizare a importanței punctelor de sufocare precum Ormuz, însă acțiunile și alianțele din spatele scenei indică o strategie mai complexă.
Riscul major rămâne ca, în încercarea de a evita conflictele deschise, aceste organisme geopolitice să continue dezvoltarea de noi rute și puncte de control, consolidând un aranjament multipolar în care blocajele pentru comerț, în special cele energetice, vor deveni arme de presiune și control.