Doar 13 țări și teritorii din lume au respectat în 2025 limitele considerate sigure pentru calitatea aerului, conform raportului World Air Quality Report publicat recent de compania elvețiană IQAir. În total, 9.446 de orașe din 143 de țări, regiuni și teritorii au fost analizate, iar doar 14% dintre acestea au avut niveluri de aer sigur, în scădere față de 17% în anul precedent. În plus, 91% dintre țări nu au respectat limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Starea poluării în Europa
Numărul țărilor europene care au atins limitele OMS a rămas foarte scăzut în 2025. Doar Andorra, Estonia și Islanda s-au încadrat în recomandările OMS privind poluarea cu particule fine PM 2,5, a căror concentrație maximă admisă este de 5 micrograme pe metru cub. Aceste particule sunt extrem de mici și pot pătrunde adânc în plămâni, ajungând în sânge, fiind asociate cu boli respiratorii, cardiovasculare și cancer.
Situația României
România se află pe poziția 67 în clasamentul global al poluării cu PM 2,5, iar indicele pentru țară se situează la 15,4 micrograme pe metru cub. Acest nivel este de 3-5 ori mai mare decât limita considerată sigură, valoare aproape identică cu cea din 2024, când indicele a fost 15,3.
Primul oraș din România ca nivel de poluare este București, situat pe poziția 1661, cu un indice de 14,8. Acesta depășește de 2-3 ori limitele recomandate de OMS. Variațiile sezoniere sunt semnificative: în ianuarie și februarie, indicele a fost peste 30, depășind de 5-7 ori nivelul sigur. În lunile aprilie, mai, iulie, august și septembrie, valorile au fost mai apropiate de limita de siguranță, dar tot au fost duble față de cea recomandată.
În clasamentul localităților din România, București ocupă poziția 11 ca nivel de poluare. În jurul său, alte localități înregistrează valori mai mari, precum Olteni (locul 1), Voluntari (locul 5) și Chiajna (locul 9). Dintre orașele mai mari, Suceava figurează pe locul 10 în această listă.
Cauzele poluării
Raportul evidențiază o deteriorare generală a calității aerului la nivel mondial, influențată de schimbările climatice generate de activitatea umană. Incendiile de vegetație au avut un impact major în 2025, alături de furtunile de praf și alte fenomene meteorologice extreme, amplificate de arderea combustibililor fosili.
În Europa, sezonul sever de incendii a atins apogeul în august, afectând terenuri agricole, păduri și locuințe. Fenomenele meteo extreme au generat pierderi economice de cel puțin 43 de miliarde de euro, prin valuri de căldură, inundații și secetă.
Topul celor mai poluate țări și orașe
Cele mai poluate state sunt Pakistan, Bangladesh, Tadjikistan, Ciad și Republica Democrată Congo. La nivel urban, cele mai poluate 25 de orașe sunt în India, Pakistan și China. Orașul Loni din India a înregistrat cea mai mare concentrație anuală de PM 2,5, de 112,5 micrograme pe metru cub, peste de 22 de ori limita OMS. În contrast, Nieuwoudtville din Africa de Sud are cea mai scăzută concentrație, de 1,0 microgram pe metru cub.
În Europa, 23 de țări au raportat creșteri ale nivelurilor medii anuale de PM 2,5 în 2025, în timp ce în 18 state valorile au fost mai mici decât în anul anterior. Creșteri de peste 30% au fost înregistrate în Elveția și Grecia, asociate cu fumul provenit din incendii din America de Nord și praful saharian. Malta a raportat cea mai semnificativă reducere, aproape 24%, datorită tranziției energetice și măsurilor de reducere a emisiilor din trafic.
Monitorizarea aerului
Programul global de monitorizare a calității aerului al Departamentului de Stat american a fost întrerupt în martie 2025. Acest lucru a redus accesul la date pentru milioane de persoane. În plus, Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) din Finlanda a raportat scăderi ale eforturilor de monitorizare în 44 de țări, iar șase state au rămas fără sisteme de monitorizare.
IQAir subliniază necesitatea extinderii accesului la date în timp real și a reducerii emisiilor pentru îmbunătățirea calității aerului la nivel mondial. Poluarea aerului rămâne unul dintre factorii principali de risc pentru sănătatea publică, fiind asociată cu afecțiuni respiratorii, boli cardiovasculare și alte probleme cronice. Impactul este mai semnificativ în zonele urbane și cele cu emisii ridicate.