Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică, la Antena 3, modul în care România ar răspunde în cazul unui atac cu rachete și ce rol are NATO în astfel de situații. El a detaliat că, în condițiile unor exemple recente din alte regiuni, sistemele de apărare ale țării sunt concepute pentru a detecta și intercepta atacurile înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul românesc.
Reacția României în cazul unui atac cu rachete
Miruță a afirmat că România dispune de mai multe niveluri de protecție și că un eventual atac ar fi detectat din timp. Sistemele de monitorizare din regiune permit identificarea și urmărirea potențialelor amenințări înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul național.
Ministrul a menționat că unui atac trebuie să îi precede un proces de raportare și verificare, iar radarele situate în Turcia joacă un rol esențial în interceptarea rachetelor care ar traversa spațiul aerian pentru a ajunge în România. În cazul în care sursa atacului este la origine în Iran sau, în anumite scenarii, Rusia utilizând proxy, aceste radare pot identifica culoarele de acțiune și pot alerta autoritățile române, precum și pe cele ale NATO.
Rolul NATO și planurile de reacție
Miruță a spus că mecanismele NATO sunt structurate astfel încât să ofere timp pentru reacție înainte de producerea unui atac. El a afirmat că nu se așteaptă ca România să fie luată prin surprindere.
Potrivit ministrului, strategia NATO prevede un interval de până la 60 de zile înainte de un incident, timp suficient pentru reacții concrete. În această perioadă, se pot mobiliza resurse și se pot lua măsuri în funcție de informațiile obținute.
El a adăugat că, până în momentul în care atacul devine iminent, există zile bine determinate în care autoritățile știu, cu certitudine, că un astfel de scenariu este posibil.
Detalii despre sistemele de securitate și monitorizare
Miruță a explicat că, în cazul unui scenariu real, există multiple nivele de detectare, inclusiv radare și sisteme de monitorizare în regiune, care interceptează orice traiectorie suspectă.
El a mai precizat că nu există așteptări ca România să fie luată prin surprindere, subliniind că aceste mecanisme de alertă și reacție sunt active și funcționale.
În concluzie, ministrul Apărării a reiterat că România are toate mecanismele necesare pentru a detecta și a răspunde unui atac cu rachete, iar NATO are în plan măsuri concrete pentru a preveni sau contracara astfel de incidente.