România se află în prezent la limita inferioară a categoriei de investiții, cu un rating BBB- și o perspectivă stabilită ca fiind negativă, conform celor mai recente evaluări. Cu toate acestea, țara este încă considerată sigură pentru investitori, însă orice deteriorare a indicatorilor fiscari ar putea duce la retrogradare.
Situația actuală a ratingului și perspectivele de menținere
Experții consideră că România are șanse să păstreze ratingul actual în următoarele luni, bazându-se pe cifrele recent publicate care indică o direcție de consolidare fiscală. În trimestrele următoare, menținerea ratingului va depinde de modul în care țara va echilibra eforturile de consolidare fiscală cu creșterea economică.
Ionuț Lianu, șeful Trezoreriei CEC Bank, a declarat că prioritatea va fi consolidarea fiscală, dar un impact prea sever asupra creșterii economice, cum ar fi diminuarea consumului intern, poate complica procesul de menținere a ratingului. El a menționat că, în actualul context, țara reușește cel mai probabil să își păstreze ratingul, în ciuda unor provocări.
Evaluări ale agențiilor internaționale și factori favorabili
Specialiștii economici anticipează că agenția Standard & Poor’s (S&P) va păstra ratingul de BBB- cu outlook negativ. Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, afirmă că îmbunătățirile recente ale deficitului bugetar, datorate atât colectării mai eficiente, cât și creșterii înregistrate prin investiții, susțin această perspectivă.
Impactul pozitiv al fondurilor europene este, de asemenea, menționat ca un factor de stabilizare, fiind previzionat un record de intrări în 2023, alimentate de deadline-ul PNRR, fondurile de coeziune și instrumentul SAFE. Aceste elemente sunt considerate suficiente pentru a menține ratingul actual, evitând retrogradarea la categoria “junk”.
Stabilitatea politică și riscurile asociate
Un aspect îngrijorător pentru rating rămâne stabilitatea politică precară. Tătaru atrage atenția că economia se află în stagflatie, iar o criză politică extinsă ar putea accentua recesiunea. Aceasta ar genera dificultăți în finanțare, afectând investițiile și eforturile de ajustare fiscală.
Analistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, estimează că agenția S&P va menține ratingul și perspectiva actuală în urma ședinței de vineri, dacă nu apar evenimente neprevăzute. El consideră improbabilă apariția unor schimbări rapide în acest interval scurt.
Context politic și măsuri recente
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat recent modificările pozitive în evaluarea României de către agenția de rating japoneză, care a crescut perspectiva țării la una pozitivă. El a subliniat că măsurile fiscale adoptate și recunoașterea internațională a acestora pot influența în mod favorabil ratingul în viitor.
Vulnerabilități economice și riscul de downgrade
Principala vulnerabilitate a României rămâne deficitul bugetar, în contextul unei creșteri a datoriei publice și a costurilor de finanțare. Factorul politic reprezintă, de asemenea, un element de incertitudine pentru menținerea ratingului.
Deși țara menține în prezent poziția deasupra pragului de “junk”, un downgrade la sub BBB- ar avea consecințe directe: creșterea costurilor de împrumut pentru stat, retragerea investitorilor instituționali și presiuni asupra cursului leului. Aceste efecte ar putea avea un impact negativ asupra economiei generale.
Este de menționat că riscul de a ajunge în zona “junk” rămâne în pofida probabilității mici în termen foarte scurt, dacă dezechilibrele fiscale și politice persistă.