**Imaginația, resursă esențială în pericol: specialiștii și cercetările relevă o scădere a capacității de a imagina la nivel global**
Un articol recent evidențiază declinul imaginației ca fenomen global, după ce studiile și observațiile din domeniul creativității demonstrează o tendință de atrofiere a acestei abilitați. Autorii asociază această scădere cu schimbările în stilul de viață modern, în special cu timpul petrecut în fața ecranelor și utilizarea excesivă a tehnologiei digitale.
### Cercetări și statistici despre declinul imaginației
Un studiu realizat în 2011 la The College of William & Mary a analizat 300.000 de rezultate ale testelor Torrance de Gândire Creativă și a concluzionat că această abilitate a avut o scădere de la începutul anilor 1990. Rezultatele indică un declin al capacității de a genera idei originale pe parcursul a peste două decenii.
### Impactul culturii și al mass-mediei asupra creativității
Publicații precum The New York Times au atras atenția asupra faptului că, în Hollywood, predomină filmele de tip remake, sequel și prequel, în dauna poveștilor originale. Consumului de conținut pre-imaginat de alții contribuie la diminuarea posibilității de a crea și dezvolta povești noi.
Un studiu efectuat în Spania de ElectronicsHub arată că oamenii petrec aproape 35% din timpul lor cotidian în fața unui ecran, ceea ce traduce aproximativ șase ore zilnic. În acest interval, consumul de conținut vizual și pasiv, cum sunt videoclipurile rapide și vizuale, nu solicită implicarea creativă a minții și reduc astfel necesitatea de a imagina.
### Consecințele asupra procesului cognitiv și social
Declinul imaginației poate duce la o asfixiere a creativității generale, la dependența de stimuli exteriori pentru stimularea mentală și chiar la scăderea empatiei, avertizează experții. Lipsa de exercițiu pentru zonele cerebrale implicate în imaginație, precum lobul frontal, rezultă din utilizarea excesivă a tehnologiei conform cercetărilor psihologului Gary Small.
### Înțelepciunea și rolul imaginației în moralitate și empatie
Poetul Fernando Valverde, specializat în literatură romantică, a evidențiat rolul imaginației în moralitate, citând un pasaj al lui Percy Shelley: „Marele instrument al binelui moral este imaginația.” El subliniază că aceasta permite evaluarea consecințelor faptelor noastre asupra altora și facilitează deciziile etice, dar și reactivarea creativității în procesul educației.
### Cotidianul digital și riscul pentru dezvoltarea imaginară a copiilor
În contextul pandemiei de COVID-19, părinții au observat o schimbare semnificativă în relația copiilor cu mediul digital și școala online. Creierul uman, extrem de plastic, își adaptează funcțiile în funcție de utilizarea sau neutilizarea anumitor zone, iar cercetările demonstrează că utilizarea frecventă a ecranelor duce la „ruginirea” lobului frontal, comprimat și mai puțin implicat în procesul de imaginație și raționament complex.
### Acordul dintre Mattel și OpenAI și impactul asupra jocului imaginar
Unul dintre fenomenele recente ce pot diminua capacitatea de imaginație a copiilor este colaborarea dintre Mattel, producătorul păpușii Barbie, și OpenAI. Anul trecut, cele două companii au semnat un acord pentru crearea unui produs experimental. În lipsa unor detalii specifice, specialiștii cred că este foarte probabil ca, în viitor, copiii să poată conversa cu ChatGPT prin intermediul păpușii Barbie, reducând nevoia de jocuri imaginare tradiționale.
„Copiii nu au avut niciodată nevoie ca jucăriile lor să vorbească pentru a prinde viață”, afirmă Begoña Quesada, autoare a cărții «En defensa de la imaginación». În opinia sa, această tendință artificială poate diminua procesul natural de creativitate, în special pentru generațiile tinere.
### Imaginația, instrument pentru empatie și responsabilitate morală
Fernando Valverde susține că imaginația are un rol esențial în moralitate, fiind mijlocul prin care putem simți durerea altora și, astfel, putem acționa etic. El propune crearea unui spațiu dedicat imaginației în universitățile moderne, precum și recuperarea acesteia prin obiceiuri precum lectura activă.
### Experimente educaționale pentru stimularea imaginației
În universitatea din Virginia, profesorul Fernando Valverde implementează un curs în care nu permite utilizarea tehnologiilor moderne, precum telefoane sau laptopuri, pentru cel puțin o parte din semestru. Eliminarea dependenței de tehnologie încerca să stimuleze imaginația și să îmbunătățească socializarea între studenți, pe care o consideră esențială. La finalul cursului, participanții raportează o creștere a implicării și o diminuare a dependenței de device-uri, precum și o intensificare a relațiilor sociale.
### Rolul lecturii în dezvoltarea imaginației și responsabilității
Specialiștii recomandă ca exercitarea imaginației să fie susținută de o rutină de lectură, care necesită efort și implicare activă. Extinderea capacitatii imaginative este considerată o condiție importantă pentru dezvoltarea empatiei și responsabilității morale, aspecte esențiale pentru condiția umană.
### Concluzii
Într-un context în care dependența de tehnologie și stimuli pasivi pare să fie în creștere, cercetările și experții avertizează asupra riscului de diminuare a imaginației. Măsurile educaționale și culturale propuse urmăresc să reactiveze acest potențial, considerat vital pentru sănătatea mentală și socială a indivizilor.