Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția Guvernului de a negocia cu Pfizer pentru a obține alternative de medicamente în schimbul sumei de 600 de milioane de euro restante pentru 39 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Acesta a afirmat că statul român trebuie să plătească această sumă, indiferent de rezultatul negocierilor, și a indicat că vor încerca să obțină alte produse medicinale în schimb.
Contextul sumelor și stocurilor de vaccinuri
Ministrul a afirmat că România nu are unde să depoziteze 39 de milioane de doze de vaccin antipandemic, menționând că livrările se vor face etapizat, conform motivării Curții de la Bruxelles. El a precizat că o doză costă în jur de 19 euro și a estimat că distrugerea unor doze expirate a fost de aproximativ 3,5 milioane în anul 2023-2024.
Situația juridică și contractuală
Rogobete a spus că statul român avea la dispoziție cinci zile pentru a refuza contractul cu Pfizer. El a explicat că în mai 2021, Uniunea Europeană și Pfizer au trimis o ofertă pentru cel de-al treilea contract, pentru 39 de milioane de doze. În același timp, în stocurile disponibile în România se aflau aproximativ 11 milioane de doze, suficiente pentru anul în curs și pentru unul următor, ceea ce indica că nu era evidențiată o urgență care să impună semnarea acestuia.
Decizia de a semna contractul
Ministrul a precizat că nu era ultimul contract posibil cu Pfizer, însă statul român a ales să nu comunice refuzul și, prin această omisiune, s-a considerat că s-a aprobat tacit. El a adăugat că ministrul Nazare era singurul oficial care nu a semnat contractul, având această poziție după ce a realizat cantitățile mari de doze disponibile și cele din alte contracte cu alți producători. Ulterior, ministrul Nazare a fost schimbat din funcție.
Declarații despre comunicarea deciziei
Alexandru Rogobete a subliniat că, potrivit legislației, statul român nu a fost obligat să semneze contractul și a avut opțiunea de a refuza în termen de cinci zile. El a criticat decizia de a accepta tacit contractul, afirmând că această situație a fost influențată de lipsa de claritate și de comunicare în perioada respectivă.