Luând în considerare nivelul actual al ratelor dobânzilor și prognozele economice, specialiștii anticipă o stabilitate relativă a politicii monetare în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România.
Decizia BNR și perspectivele pentru următoarele luni
Decizia Băncii Naționale a României (BNR) din 7 aprilie nu prevede schimbări semnificative în politica monetară. Conform unui raport al Erste, este puțin probabil ca comunicatul de după ședință să includă orientări noi privind majorarea ratei dobânzii. În raport se menționează că, în pofida revizuirii în creștere a prognozei inflației, perspectivele rămân marcate de incertitudine, iar retorica indică o posibilă înăsprire a politicii monetare.
Lichiditatea și impactul cursului de schimb
Rata efectivă a dobânzii în prezent este de 5,50%, fiind considerată de specialiști ca fiind foarte apropiată de facilitățile de depozit. Se așteaptă ca eventuale creșteri ale dobânzii să fie puțin probabile, însă gestionarea lichidităților ar putea deveni mai strictă în fața presiunilor de depreciere a cursului de schimb, dacă acestea apar.
Predicții privind inflația și acțiunile BNR
Raportul Erste prevede că, având în vedere profilul inflației pe termen scurt, BNR ar putea lua în considerare reduceri ale ratei dobânzii cel mai devreme în ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie. Decizia va depinde și de modul în care evoluează prețurile la energie și măsurile de compensare adoptate de guvern. De asemenea, BNR va urmări deciziile BCE, care sunt anticipate să majoreze dobânda de cel puțin două ori până în septembrie.
Inflația estimată și impactul prețurilor la energie
Se prognozează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,1% la sfârșitul anului 2026, față de 4,6% estimat anterior. Creșterea este influențată de șocul prețului petrolului, cu un impact estimat de 0,4 puncte procentuale asupra inflației globale pentru o creștere de 10% a prețului combustibililor. În funcție de menținerea prețurilor la petrol, inflația s-ar putea situa peste țintă și în 2026 și 2027.
Măsuri fiscale și evoluția prețurilor
Guvernul a prelungit plafonul prețurilor la gaze pentru gospodării până în 2027. De asemenea, plafonul majorărilor de preț pentru produsele alimentare de bază, stabilit inițial până la sfârșitul lunii martie, a fost amânat cu trei luni. Aceste măsuri au ca scop limitarea presiunii imediate asupra indicelui prețurilor de consum.
Impactul asupra inflației și perspectivelor economice
Se estimează o încetinire a inflației în lunile de vară, susținută de efecte de bază statistice favorabile. Cu toate acestea, creșterea PIB-ului va fi sub potențial, iar probabilitatea unei recesiuni rămâne relevantă, fiind argumente în favoarea reducerilor ratei dobânzii în 2026. Indicatorii de încredere pentru primul trimestru din 2026 indică o posibilă a treia contracție trimestrială consecutivă a economiei.
Factori de influență și riscuri
În condițiile în care condițiile de pe piața muncii se înrăutățesc, salariile reale continuă să scadă, iar impulsul fiscal negativ are efecte dezinflaționiste pe termen mediu, relaxarea politicii monetare devine o posibilitate. Totuși, stabilitatea politică, afectată de recentele tensiuni din coaliție, poate influența deciziile de consolidare fiscală.
Starea actuală a dobânzii de politică monetară
Rata dobânzii de politică monetară în România se situează la 6,5% din luna august 2024.
Articolul reflectă poziția actuală a deciziilor și prognozelor legate de politica monetară, precum și evoluțiile anticipate ale inflației și ale pieței energetice în România.