România se pregătește să primească dronele Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems, după un contract semnat în 2022, în valoare de aproximativ 1,89 miliarde de lei (circa 429 milioane de dolari). Livrările ar fi trebuit să înceapă în 2025, însă până în prezent, aceste sisteme nu au fost încă livrate.
Detalii despre contract și livrări
Contractul pentru șapte sisteme de drone fără pilot a fost semnat în 2022, iar primul contract subsecvent, în 2023, stipula livrarea în 24 de luni, până vara anului 2025. Conform declarațiilor oficiale, sistemele sunt pregătite pentru finalizarea testelor de acceptare în România, în ultima decadă a lunii aprilie, în funcție de avizarea autorităților locale.
Până în prezent, nu au fost făcute livrări, iar statul român se confruntă cu penalități nerealizate, datorate întârzierilor. Conform surselor, penalitățile acumulate se ridică la circa 60 de milioane de euro și continuă să crească zilnic.
Reacții oficiale și perspective
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat pe 2 aprilie că analizează posibilitatea rezilierii contractului din cauza întârzierilor. El a spus că, dacă dronele nu vor fi primite în condițiile și la timp, acestea vor deveni eventual nespecifice, fiind depășite tehnic.
Ministrul a menționat că România are posibilitatea legală de a întrerupe acordul, în condițiile în care dronele, comandate pentru 2025, nu vor fi livrate la timp.
Specificații tehnice și utilizare
Cele șapte sisteme Watchkeeper X includ fiecare o stație de control la sol și trei drone fără pilot, suma totală fiind de 21 de drone. Acordul prevedea inițial ca o parte din producție să se realizeze în România, iar de la al treilea sistem, toate componentele electrice și mecanice să fie fabricate în țară.
Dronele sunt destinate în principal misiunilor de recunoaștere și colectare de informații. Pot fi, de asemenea, înarmate cu muniții speciale, fiind prezentate modele echipate cu rachete sub aripi, în special în cadrul unor demonstrații anterioare la Bacău.
Contextul tehnic și economic
Contractul are o valoare de aproape 1,9 miliarde de lei fără TVA, echivalent cu aproximativ 380 de milioane de euro. Sistemele ar fi trebuit să fie operative de la jumătatea lui 2025, însă livrările întârzie.
Tensiunile legate de întârziere și penalități ridică întrebări privind finalizarea sistemelor, având în vedere că dronele trebuie să fie integrate în dotarea armatei, fiind destinate misiunilor de supraveghere și, posibil, de atac.
În prezent, procedurile pentru finalizarea testelor de acceptare sunt în curs, iar autorizarea autorităților române este esențială pentru avansarea livrărilor. Noile evaluări și decizii legale vor determina dacă și când se va încheia acest proces.