România a înregistrat o creștere a cererii pentru produse avicole în perioada pre-pascală, care rămâne cu până la 50% mai mare față de perioadele obișnuite. În aceste condiții, fermierii își ajustează fluxurile de producție pentru a face față creșterii cererii, iar consumul de ouă în această perioadă ajunge la circa 30 de ouă per persoană, comparativ cu 21 într-o lună obișnuită. Prețurile la poarta fermelor s-au menținut relativ stabile, fără fluctuații semnificative în ultimele luni, fiind între 68 și 70 de bani pentru ouăle provenite din sistemul de cuști, ceea ce reprezintă o creștere de 7-8 bani față de anul precedent.
Stabilitatea prețurilor și oferta de ouă
Prețurile pentru ouăle din sistemul de cuști monitorizat de Comisia Europeană au rămas stabile, iar condițiile lipsei gripei aviare favorizează menținerea trendului de creștere a ofertei. În prezent, fermele din România oferă ouă la prețuri atractive, iar în ultimul interval de două luni nu s-au înregistrat creșteri de preț.
Pe piață s-a remarcat și o contributie suplimentară din partea ouălor produse în gospodăriile individuale, care, deși au o producție ușor redusă din cauza temperaturilor reci, adaugă la oferta totală. Potrivit Ministerului Agriculturii, în zilele noastre, 45% din efectivele de păsări sunt în ferme, iar restul de 55% în gospodării, însă productivitatea găinilor din ferme este mai ridicată.
Exporturile și schimburile intra-comunitare
Sectorul avicol românesc a exportat peste un miliard de ouă în 2025, acestea reprezentând circa 30% din volumul total produs în fermele naționale. În primul trimestru al anului în curs, trendul exporturilor a fost pozitiv, menținând nivelul din anul anterior. În plus, au fost importate aproximativ 150 de milioane de ouă din alte țări.
Ilie Van, președintele UCPR, a precizat că schimburile intra-comunitare sunt în mod normal în favoarea exportului de ouă din România, ceea ce conferă industriei un avantaj competitiv.
Impactul programului de biosecuritate și performanțele industriei
Un element cheie în evitarea incidentelor cu gripă aviară a fost implementarea unui program de biosecuritate costisitor, dar eficient. Conform oficialului, cooperarea cu asociațiile europene de profil a permis monitorizarea continuă a evoluției gripei aviare în Europa, fără apariția focarelor în fermele din România.
Rezultatele industriei avicole din 2025 sunt pozitive în ceea ce privește producția de carne și ouă. În ferme, s-au produs 587.000 de tone de carne de pasăre, iar producția totală a fost de 611.000 de tone. O parte semnificativă, de aproximativ 150.000 de tone, a fost destinată exportului, în special în schimburi intra-comunitare și piețe externe. Exporturile de produse avicole au valorat 726 de milioane de euro, în timp ce importurile totale s-au situat în jur de 500 de milioane de euro, rezultând un excedent de peste 200 de milioane.
Investițiile și perspectivele sectorului
Investițiile continue în fermele avicole au fost esențiale pentru menținerea competitivității sectorului. În opinia oficialului UCPR, programele europene de bunăstare a animalelor, valabile până în 2027, au avut un impact semnificativ, contribuind la sănătatea păsărilor și siguranța alimentelor. Aceste programe au compensat pierderile și cheltuielile suplimentare legate de reducerile de densitate pe metru pătrat, ajutând atât producătorii, cât și consumatorii.
Există însă temeri în rândul fermierilor legate de continuarea acestor programe după 2027, fiind nevoie de susținere pentru menținerea rezultatelor obținute până acum.
Structura exploatațiilor avicole
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România dispune de aproximativ 240-250 de exploatații avicole, din care între 80% și 85% sunt membre ale UCPR.
Rezumate ale rezultatelor și perspectivele în 2025
Producția de ouă în 2025 a fost estimată între 5,6 și 5,8 miliarde de bucăți, cu posibilitatea de a ajunge la șase miliarde, în funcție de evoluția efectivelor și a fluxurilor de producție. Mai mult de jumătate din această cantitate provine din sectorul industrial avicol, ceea ce evidențiază importanța acestuia în economia națională.