Peru se află în fața unui tur al alegerilor prezidențiale care pare inevitabil, într-un climat de profundă discreditare politică și scădere a încrederii publice în instituții. Niciun candidat nu a depășit 15% intențiile de vot, iar peste 27 de milioane de alegători sunt invitați să voteze într-un scrutin obligatoriu, care marchează și revenirea la un Parlament bicameral pentru prima dată din 1990.
Context politic și nivelul de încredere
Primele etape ale campaniei reflectă o stagnare a entuziasmului și o dezamăgire generalizată față de clasa politică. Opt președinți au condus Peru din 2016, jumătate fiind puși sub acuzare, ceea ce amplifică criza de încredere în liderii politici. Peste 90% dintre peruvieni afirmă că au puțină sau deloc încredere în guvernul și în parlamentul țării.
În mediul public, scepticismul se face simțit clar. O vânzătoare din Lima, Maria Fernandez, în vârstă de 56 de ani, a declarat că nu ar vota pentru nimeni, fiind dezamăgită de liderii politici corupți și fără scrupule.
Situatia candidaților și condamnările penale
Peste 252 de candidați pentru funcțiile electorale în Peru au condamnări penale confirmate, conform postului de radio RPP. Favorită în sondaje este Keiko Fujimori, candidata de dreapta la a patra sa candidatură, aflată la mică distanță de primii clasați.
Pentru pozițiile politice se confruntă și candidatul de stânga Roberto Sanchez, precum și ultraconservatorii Rafael Lopez Aliaga și Carlos Alvarez, un prezentator de televiziune și comediant, care se află printre principalii competitori, alături de candidatul centrist Ricardo Belmont.
Principala preocupare și situația securității
Insecuritatea rămâne problema dominantă în percepția publicului. Un student din Lima, Francisco Garcia, a semnalat că rata crescută a crimei, asasinatele, jafurile și crimele la comandă reprezintă cele mai stringente probleme în viziunea alegătorilor.
Conform datelor oficiale, numărul omucidereilor a crescut peste dublu față de anul 2018, ajungând la aproape 2.600 de cazuri anual. Plângerile pentru extorcare s-au multiplicat de opt ori, iar victimele violenței sunt și reprezentanți ai sectorului de transport și mici afaceri, incluzând șoferi de autobuz uciși în 2025.
Peru, cu o populație de aproximativ 34 de milioane de locuitori, se confruntă cu un sector informal de muncă foarte extins, aproape 70%, ceea ce facilitează recrutarea tinerilor de către grupări infracționale, unele provenite din Venezuela și implicate în extorcare și crime.
Reacția candidaților și oferta politică
O serie de propuneri radicale au fost avansate pentru combaterea criminalității, precum construirea de închisori în junglă, recompensarea ofițerilor de poliție care ucid criminali sau reinstaurarea pedepsei cu moartea. Experții consideră însă aceste măsuri populiste și incoerente, fără o bază reală de soluții durabile.
În discursurile lor, candidații promit măsuri precum deportarea migranților fără acte, atragerea de investiții străine și alinierea cu modelele de guvernare conservatoare din America Latină. Keiko Fujimori, fiica fostului președinte Alberto Fujimori, mizează pe un portofoliu de promisiuni legate de securitate, investiții și politici dure, în timp ce își valorifică moștenirea tatălui.
Percepția publicului și campania electorală
Sociologii subliniază o deconectare între oferta politică și așteptările cetățenilor. Campania a fost descrisă drept superficială și influențată de impulsuri emoționale în loc de programe clare, ceea ce contribuie la un sentiment de dezamăgire și lipsă de entuziasm în rândul electoratului.
Duminică, secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se vor închide la ora 17:00, în speranța de a garanta participarea cetățenilor într-un context politic marcat de instabilitate și acredita de o încredere publică scăzută.
Peru se pregătește pentru un scrutin crucial, în care participarea și rezultatul vor indica direcția politică a țării în următorii ani.