Iranul se confruntă cu o criză acută a resurselor medicale și cu represalii din partea regimului, în contextul unei blocade a internetului și al restricțiilor stricte impuse populației. În timp ce autoritățile susțin existența stocurilor suficiente, în interiorul țării se înregistrează o penurie generalizată de medicamente și o creștere explozivă a prețurilor la produse vitale.
Criza medicamentelor și creșterea prețurilor
Conform publicației Iran International, prețul medicamentelor a crescut semnificativ în ultimele luni. În cazul fiolei de Xgeva, destinată tratamentului pentru cancer, prețul a ajuns de la circa 16 euro (aproximativ 1,5 milioane de tomani) la aproape 250 de euro, o majorare de 15 ori în doar două luni. Insulina, de asemenea, și-a mărit prețul masiv, explică aceeași sursă.
În plus, medicamentele de bază, inclusiv cele pentru tratamentul cancerului, sunt raportate ca fiind în lipsă în anumite regiuni ale țării. Oficialii iranieni afirmă însă că rezervele strategice sunt în condiții bune, iar Mohammad Reza Aref, adjunct al președintelui Iranului, a declarat pe 12 aprilie că stocurile de medicamente sunt suficiente.
Prețul mediu al medicamentelor a crescut abrupt, afectând accesul populației. Mulți cetățeni se confruntă cu epuizarea economiilor sau trebuie să vândă obiecte de valoare pentru a-și putea cumpăra medicamentele de bază.
Impactul asupra populației și economiei locale
Prețul pâinii s-a dublat în ultimele luni, iar mulți iranieni au fost nevoiți să-și vândă aurul sau alte proprietăți pentru a face față creșterii costurilor de trai. În același timp, crește numărul de falimente și reducerea consumului în sectorul serviciilor, precum restaurantele și cafenelele, unde oferta de produse este din ce în ce mai limitată.
Mulți locuitori nu mai pot fi angrenați în activități recreative sau sociale din cauza dificultăților financiare. În plus, disponibilitatea alimentelor și a produselor de larg consum a scăzut, accentuând dificultățile cotidiene ale populației.
Reacția regimului și declarațiile oficiale
Reprezentanții regimului iranian afirmă că situația medicală este sub control. Gholamhossein Mohseni Ejei, șeful sistemului judiciar, a declarat pe 14 aprilie într-o reuniune a Consiliului Suprem al Magistraturii că instituția adoptă o poziție «complet combatantă și jihadistă» față de situația politică și juridică a țării.
El a menționat că justiția va fi «în stare de război până la noi ordine» în gestionarea cazurilor legate de recentele evoluții ale războiului. Nu există însă o clarificare oficială a stării de război în sistemul judiciar, conform informațiilor prezentate de Iran International.
Magistratul a subliniat că spiritul justiției va fi unul «maxim hotărât», cu măsuri rapide, chiar dacă aceste acțiuni violente ar putea încălca principiile statului de drept. În discursul său, Ejei a indicat că Iranul tratează situațiile cu o abordare «în stare de război», pentru a accelera procesul judiciar și a reduce timpul de soluționare.
Implicații geopolitice și negocieri internaționale
De la ultimele eșecuri ale negocierilor de la Islamabad, administrația Biden și oficiali americani menționează posibilitatea reluării discuțiilor cu Iranul, însă rămâne sensibila chestiune a embargoului, valabil pentru 20 de ani, conform propunerii SUA.
Experții susțin că Iranul are deja suficiente rezerve de uraniu îmbogățit la 20%, stocate atât pe teritoriul său, cât și în Rusia, conform acordului JCPOA, pentru o perioadă de 20 de ani. În opinia unor specialiști, această situație face ca argumentele Iranului pentru continuarea îmbogățirii uraniului să fie irelevante din punct de vedere tehnic și juridic.
Poziția oficială a statelor implicate rămâne ambiguă, dar perspectiva unui compromis în discuțiile despre programul nuclear continuă să fie influențată de aceste rezerve și de divergențele asupra strictelor condiții impuse.