România a ratat calificarea la Campionatul Mondial din 2026 după înfrângerea din semifinalele barajului împotriva Turciei, scor 1-0. Președintele FRF, Răzvan Burleanu, a discutat despre responsabilitate și diferențe față de alte situații internaționale, evidențiind complexitatea structurii fotbalului românesc.
Răzvan Burleanu despre responsabilitatea sa în cazul ratării calificării
Burleanu a afirmat că, deși recunoaște existența unei responsabilități, nu consideră că poate fi singurul responsabil pentru rezultatul sportiv. El a explicat că FRF funcționează ca un club format din 38 de entități profesionale din Liga 1 și Liga 2, plus aproximativ 100 din Liga 3. Aceste structuri contribuie la formarea jucătorilor și recrutarea acestora, precum și la pregătirea antrenorilor pentru primele echipe.
Președintele a adăugat că poziția sa implică o responsabilitate clară ca șef al Federației, însă performanța sportivă depinde de multiple factori și nu poate fi atribuită unei singure persoane. În contextul unor exemple internaționale, el a menționat decizia președintelui Federației Italiene de a demisiona după ratarea calificării naționalei la Cupa Mondială.
Contextul ratării calificării la Cupa Mondială 2026
Echipa națională a României a pierdut meciul decisiv contra Turciei, scor 0-1, eliminându-se din cursa pentru calificarea la turneul final din 2026. Golul turcilor a fost decisiv pentru destinația calificării, iar astfel România a ratat participarea la un turneu final mondial pentru a 13-a oară.
După acest rezultat, România a susținut un meci amical împotriva Slovaciei pe 31 martie 2026, încheiat cu scorul de 0-2 pentru adversari. Nici această partida nu a adus satisfacții din punct de vedere al rezultatelor pentru reprezentativa română.
Reacțiile din cadrul fotbalului românesc
Burleanu a vorbit despre dificultățile în administrarea federației și despre modul în care fotbalul românesc este format din multiple entități independente și diferite ca nivel de performanță. El a afirmat că această structură face dificil un control total asupra rezultatelor sportive și a subliniat implicarea FRF în formarea și recrutarea jucătorilor și antrenorilor din topleague.
De asemenea, el a făcut referire la diferențe față de alte exemple internaționale, cum ar fi cazul Federației Italiene, unde șeful instituției a ales să plece după un eșec de calificare. Burleanu a menționat totuși că în cazul României, responsabilitatea nu poate fi atribuită exclusiv unei singure persoane sau entități, ci unei structuri complexe și multiplele demersuri din cadrul fotbalului românesc.
România va urmări în continuare evoluția fotbalului național pe fondul unui rezultat nefavorabil la calificarea pentru Campionatul Mondial din 2026.