Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat importanța stabilității financiare, criticând percepțiile negative legate de indicii de referință precum ROBOR și IRCC, și a avertizat asupra confuziilor din discursul public referitoare la sistemul bancar. El a făcut aceste declarații într-un discurs susținut la Academia de Studii Economice din București, fiind citat de News.ro.
Controversele privind indicii de referință
În timpul guvernării PSD din perioada Liviu Dragnea, a fost intens dezbătut modul în care ROBOR reflectă realitatea din piața bancară și impactul său asupra costului creditelor operate de stat și populație. În 2019, a fost introdus indicatorul IRCC pentru a fi un referințiu mai relevant pentru creditele noi contractate. IRCC este calculat ca o medie ponderată a dobânzilor ROBOR zilnice.
Recent, Consiliul Concurenței a finalizat o investigație cu sancțiuni pentru comportament concentrat al băncilor referitor la ROBOR, înregistrată ca fiind un element de preocupare în sectorul bancar. Continuitatea discuțiilor despre relevanța și funcționarea indicatorilor de referință indică persistența unor controverse și neclarități în rândul actorilor pieței.
Rolul și percepția asupra ROBOR și IRCC
Isărescu a exprimat opinia că ROBOR-ul a fost condamnat drept „marele duşman al României” de către prea mulți actori, fiind considerat un indicator esențial al pieței monetare. El a sugerat că, dacă nu este satisfăcător, se poate propune un alt indicator, dar nu trebuie eliminat complet.
Guvernatorul a criticat discursurile din spațiul public, care îl acuză pe ROBOR de afectarea economiei, și a afirmat că acesta, la trei luni, stabilește dobânzi pentru creditele acordate de bănci. El a explicat că, dacă indicatorul nu este bun, ar trebui găsit altul, dar nu se poate renunța la funcția fundamentală a ROBOR.
Starea pieței monetare și rolul BNR
Isărescu a explicat că piața monetară înseamnă numai banca centrală și băncile comerciale. Aceste instituții transmit politica monetară în economie prin această piață, nu prin acordarea de credite populației, aceste operațiuni fiind de domeniul băncilor comerciale.
El a respins ideea că banca centrală funcționează într-un turn de fildeş, afirmând că ea nu majorează dobânzile pentru a influența direct populația, ci că scânteia pentru modificarea dobânzilor pleacă din piața monetară, esențială pentru politica monetară.
Educația financiară și percepțiile publice
Guvernatorul a reafirmat că educația financiară trebuie percepută ca o prioritate strategică și ca un element de securitate națională, subliniind că sistemul bancar și banca centrală nu sunt suficient de înțelese de public.
El a remarcat că, de la începutul anilor ’90, BNR depune eforturi în domeniu și consideră că rezultatele sunt bune, dar insuficiente, avertizând asupra decalajelor majore în nivelul de înțelegere a problemelor financiare în rândul populației. În discurs, a evidențiat și neînțelegeri frecvente legate de rolul băncilor, băncii centrale și funcționarea sistemului bancar.
Impactul și percepția asupra sistemului bancar și plăților
Isărescu a menționat că numărul mare de plăți zilnice în sistemul bancar, în jur de 300.000, contrastând cu percepția că băncile comerciale funcționează doar pentru acordarea de credite. El a subliniat că plățile reprezintă o componentă critică a sistemului, fiind parte din războiul hibrid modern, și că sistemul bancar administrează aceste plăți, fiind responsabil pentru continuitate și stabilitate.
El a mai spus că, după 35 de ani, banca centrală nu poate fi acuzată de blocaje în sistemul de plăți, evidențiind rolul băncilor comerciale în funcționarea zilnică a economiei.
**Mugur Isărescu a reiterat că accentul trebuie pus pe stabilitatea financiară, dar a avertizat asupra neînțelegerilor și dezinformărilor din discursul public referitor la mecanismele și rolurile sistemului bancar și monetar.**