Prim-ministrul Ilie Bolojan și partidul său, Partidul Național Liberal (PNL), se află în centrul unei crize politice generate de decizia Partidului Social Democrat (PSD) de a retrage sprijinul politic pentru conducerea guvernului. Votul favorabil denunțărilor și dezbaterilor interne a avut loc luni, iar Bolojan a afirmat că nu intenționează să își dea demisia, în timp ce PSD și-a reafirmat intenția de a demisiona din guvern până joi.
Criza politică și retragerea sprijinului PSD
În urma unei consultări a aproape 5.000 de membri ai Consiliilor Politice Județene, PSD a decis cu 97,7% să solicite retragerea sprijinului pentru Ilie Bolojan. Astfel, partidul sindicalizat cu majoritatea din Parlament s-a pronunțat în acest sens, ceea ce a dus la anticiparea unor demisii ale miniștrilor PSD din cabinet.
Cei șase miniștri PSD care intenționează să demisioneze până joi sunt Ciprian Șerban (Transporturi), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Bogdan Ivan (Energie), Alexandru Rogobete (Sănătate) și Florin Manole (Muncă). Anunțul oficial despre demisii este așteptat să fie făcut cel mai probabil miercuri, 22 aprilie, iar decizia finală a premierului Bolojan va fi luată până la ședința de Guvern din 23 aprilie.
Context politic și poziția președintelui
Criza politică a fost agravată de evoluțiile recente din coaliție, formată din PSD, PNL, USR și UDMR, în vara anului 2025. Această alianță guvernamentală, considerată fragilă, a fost afectată de tensiuni vechi și de respingerea măsurilor de austeritate promovate de PSD, acuzații aduse de liderii social-democrați.
Guvernul avea inițial planuri ca Bolojan să conducă țara pentru primii doi ani, urmând ca în primăvara anului 2027 să fie înlocuit de un reprezentant al PSD. Însă, recentele decizii și tensiuni au pus sub semnul întrebării această împărțire a puterii.
Președintele României, Nicușor Dan, se află în negocieri cu liderii coaliției pentru a mediera această situație și a găsi o soluție de ieșire din impas, însă Bolojan și-a exprimat clar opoziția față de demisia sa.
Reacțiile partidelor și pozițiile liderilor
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a fost cel care a declanșat această criză, acuzând politicile de austeritate ale lui Bolojan și promovând ideea de înlocuire a premierului. De la începutul anului, Grindeanu a spus că vrea ca Bolojan să plece, argumentând că acesta nu ține cont de propunerile coaliției și îngreunează situația economică.
PSD a mai avut o poziție clară încă din ianuarie, amenințând că va ieși de la guvernare dacă situația nu se schimbă. În prezent, partidul consideră că guvernul PSD-PNL-USR-UDMR este în continuare instabil, iar recent a avut loc o reacție dură a lui Bolojan, care a spus că social-democrații vor un premier marionetă și un PNL obedient, dar că nu va tolera acest lucru.
Reacția premierului și declarațiile recente
De când a devenit premier, în urmă cu aproape un an, Bolojan nu a atacat direct PSD sau USR, preferând să mențină o poziție rezervată. În martie, însă, a avut o declarație dură, afirmând că și-a limitat acțiunile pentru a nu escalada conflictele, și a vorbit despre „luminarea” situației politice în contextul problemelor legate de corupție și privilegii.
După votul pentru retragerea sprijinului, Bolojan a afirmat că nu va părăsi postul de premier și că va continua să conducă guvernul, indiferent de decizia PSD. El a comparat acțiunile social-democraților cu „roditori de alimente” sau „șoricei” care distrug resursele țării, făcând referire la lupta împotriva unor practici corupționale și a unor interese politice.
Posibilele urmări și scenariile viitoare
În următoarele zile, discuțiile de la Palatul Cotroceni sunt așteptate să fie decisive pentru clarificarea poziției finale. Liderii politici vor încerca să găsească o soluție pentru menținerea coaliției sau pentru reconfigurarea acesteia, în contextul în care majoritatea parlamentară și stabilitatea guvernamentală sunt puse la încercare.
În prezent, Bolojan rămâne ferm, declarând că nu își va da demisia și că nu va permite instaurarea unui guvern controlat de partide sau de lideri care doresc să-l înlocuiască cu unul obedient.
Criza politică reflectă dificultățile din coaliție pe fondul diferențelor ideologice și al tensiunilor generate de măsurile de austeritate și evoluțiile din scenariul electoral din 2024.