România înregistrează o creștere a interesului pentru piața de artă, cu predominanță a picturii contemporane, care reprezintă 76% din preferințele colecționarilor. Pictura clasică este achiziționată de 54% dintre respondenți, conform celei de-a doua ediții a studiului Deloitte „Romania Art Report”, realizat în colaborare cu Asociația RAD și Casa de Licitații Artmark. Percepția generală asupra pieței este una de dezvoltare și maturizare, peste 80% dintre participanți considerând că sectorul artelor vizuale din România este în creștere.
Motivațiile achiziției și comportamentul colecționarilor
Majoritatea colecționarilor români afirmă că achizițiile lor sunt motivate mai ales de considerente estetice și emoționale, în proporție de 41%. Relația personală cu arta rămâne factorul principal al colecționării. Implicarea culturală ocupă poziția secundară, fiind menționată de 25% dintre respondenți, indicând dorința de a susține scena artistică și de a participa activ la viața culturală.
Un procent de 14% din colecționari și-a planificat patrimoniul, iar 12% acționează din motive investiționale. Aceste cifre arată o tendință către o abordare mai strategică și pe termen lung, chiar dacă motivațiile estetice predomină. Studiul evidențiază astfel o tranziție către colecționarea ca activitate mai structurată, cu potențial financiar și emoțional durabil.
Contextul pieței și profilul colecționarilor
Corina Dimitriu, partener Deloitte România, afirmă că piața de artă din țară se află într-un proces de consolidare și evoluție spre maturitate. Deși majoritatea colecțiilor sunt plasate în locuințe private și motivarea principală rămâne estetica și emoția, se observe o diversificare a comportamentului de colecționare. În plus, preferința pentru pictura contemporană se menține, în timp ce interesul pentru pictura clasică persistă, conturând o identitate de colecționar orientată spre actualitate și validată cultural.
Studiul relevă o creștere a unor segmente noi în profilul colecționarilor. Antreprenorii reprezintă 18%, fiind cel mai numeros segment, urmând specialiștii din domeniul artei și culturii (13%), profesioniștii din mediul corporatist (13%), profesioniști din domeniul liberal (12%) și un segment în expansiune din IT (7%). Această diversificare indica o bază de colecționari din ce în ce mai variată din punct de vedere socio-economic.
Modalități de finanțare și geografia colecțiilor
Majoritatea colecționarilor (72%) achiziționează artă folosind venituri proprii, ceea ce indică integrarea acestor cheltuieli în bugetul curent, fără dependență de câștiguri excepționale sau de surse externe. Un procent mai mic, de 13%, utilizează venituri din investiții, iar moștenirile au o pondere limitată, de 6%. Astfel, majoritatea nu se bazează pe capital familial pentru finanțarea pasiunii.
Distribuția colecțiilor este locală, peste 69% dintre respondenți dețin maximum zece lucrări internaționale. Atașamentul față de scena artistică autohtonă rămâne dominant, cu o distribuție restrânsă a achizițiilor transfrontaliere, dar cu un potențial de internaționalizare încă neexplorat.
Spații de păstrare și canale de achiziție
Locuințele private sunt spațiul preferat pentru expunerea și păstrarea operelor, confirmând caracterul personal și emoțional al colecționării în România. Achizițiile principale sunt realizate prin case de licitații, un canal considerat cel mai credibil și de validare a valorii lucrărilor, reprezentând 31% din preferințe.
Achizițiile directe de la artiști, din galeries sau magazine de antichități dețin cote similare, de circa 19%. Platformele online sunt folosite în principal pentru cercetare, fiind frecventate de 10% dintre colecționari, însă încă nu sunt principale spații de tranzacționare.
Perspectiva și evoluția pieței de artă
Studiul Deloitte include, în ediția curentă, și o secțiune dedicată profesioniștilor din sectorul artistic, precum galerii și case de licitații. În total, au răspuns 343 de respondenți, chestionați în martie 2026.
În final, cercetarea evidențiază o piață de artă în creștere, cu o bază de colecționari tot mai diversificată și cu o orientare crescândă spre investiție. Acest dinamism oglindește o percepție generalizată de creștere a sectorului cultural în România.