Studiul realizat de The Tax Institute arată că, pentru aceleași venituri de 10.000 de lei, povara fiscală poate varia între 6% și 41,5%, în funcție de sursa venitului. Salariații suportă cel mai mare nivel de impozitare, în timp ce anumite categorii de contribuabili plătesc mult mai puțin, chiar între 1-3%.
Diferențe majore între categorii de contribuabili
Un salariat cu venit brut de 10.000 de lei lunar suportă o sarcină fiscală totală de 41,5% din brut, fiind cea mai mare parte reprezentată de impozitul pe venit, CAS și CASS.
Persoanele care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cu aceleași câștiguri, plătesc, în schimb, o sarcină fiscală de aproximativ 6%.
Pentru un asociat unic al unei microîntreprinderi cu cifra de afaceri de 120.000 de lei anual și cheltuieli minime, sarcina fiscală efectivă poate varia între 1% și 3%.
Contextul vechi și noile evaluări internaționale
Un document citat indică faptul că sistemul de impozitare din România este profund inechitabil și ineficient în colectare, costurile structurale fiind mai mari decât cele ale unei reforme coerente.
Estimările FMI arată că un pachet de reformă fiscală coerent poate aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB. În 2025, FMI a sugerat necesitatea unei reforme orientate spre mobilizarea veniturilor și echitate, păstrând în același timp stimulentele pentru muncă și investiții.
Raportul FMI din 2023 evidențiază că modificările fiscale temporare, adoptate ca răspuns la nevoi urgente, afectează planificarea contribuabililor și a companiilor. Comisia Europeană notează că volatilitatea mediului fiscal frânează investițiile.
Banca Mondială confirmă disparitățile între formele de organizare juridică, ceea ce indică existența unui arbitraj fiscal structural.
Fragilitatea legislației fiscale și potențialul arbitraj fiscal
Legislația fiscală românească este fragmentată și instabilă, fiind supusă peste 470 de modificări în ultimii 10 ani, adică aproape 4 schimbări pe lună. Acest consum de resurse și incertitudine afectează bugetul și contribuabilii.
În 22 de ani, cota de impozitare a dividendelor s-a schimbat de 7 ori, variind între 5% și 16%. Baza de calcul a CASS pentru activități independente a fost modificată de 5 ori în 8 ani, iar regimul CASS pentru pensii a suferit 7 modificări în 10 ani, trecând de la impozitare la scutire și invers.
Astfel, stabilitatea legislativă este compromisă, făcând imposibilă planificarea financiară pentru contribuabili și bugetul public.
Exemple concrete de arbitraj fiscal
Unii contribuabili folosesc hibele legislative pentru a plăti mai puțin decât ar fi normal. Printre exemple se numără persoanele cu venituri din chirii, unde 82% declară venituri medii de 160 euro/lună, în condițiile în care chiria medie în București depășește 500 euro.
De asemenea, 72% dintre persoanele fizice autorizate raportază venituri medii nete de 380 lei/lună, sub nivelul pragului de sărăcie pentru activități profesionale.
Un alt exemplu îl reprezintă microîntreprinderile cu cifra de afaceri sub 100.000 de euro, dintre care 40,7% declară pierderi egale cu cifra de afaceri, ceea ce indică cheltuieli supradimensionate, uneori legate de contribuțiile personale ale asociaților.
Propuneri pentru o impozitare echitabilă
Tax Institute propune păstrarea sistemului de cotă unică, dar revenirea la nivelul de 16%. De asemenea, se recomandă plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale la 6 salarii minime pe lună.
Sunt propuse cota de CAS de 21,7% și cea de CASS de 8,8%, precum și calcularea contribuției la Pilonul II pe venitul brut integral, fără plafon.
Alte măsuri vizează eliminarea dublei impuneri a dividendelor, transparentizarea profiturilor din jurisdicții cu impozit redus și descurajarea evitării fiscale prin impozitarea profitului nedistribuit.
Sunt avansate, de asemenea, măsuri pentru eliminarea impozitului pe veniturile din transferul imobilelor, precum și renunțarea la impozitul pe microîntreprinderi, înlocuindu-l cu impozit pe venit sau alte forme de taxare a câștigurilor.
Recomandările includ și extinderea plății impozitului, CAS și CASS prin reținere la sursă, precum și regularizarea obligativităților fiscale prin declarația unică.