Un indice mondial înregistrează diferențe semnificative în libertatea online a țărilor, România fiind clasată la nivel mediu, cu un scor de 64 din 100, situându-se în comparație cu alte state europene și globale. În timp ce unele țări beneficiază de o libertate aproape deplină în accesul la internet, altele au restricții severe, iar în anumite state, cetățenii riscă pedepse dure pentru exprimarea opiniilor online.
Clasamentul libertății pe internet în 2026
Un indice realizat de Cloudwards în 2026 evaluează politicile naționale în patru domenii: descărcarea de fișiere prin torrent, disponibilitatea serviciilor VPN, conținutul pentru adulți și libertatea de exprimare politică și civică. În urma acestei analize, 171 de țări au fost clasificate în funcție de gradul de libertate acordat utilizatorilor.
Cele mai libere state, cu scoruri de 92 din 100, sunt Belgia, Costa Rica, Timorul de Est și Noua Zeelandă. Aceste țări se află pe patru continente și oferă cele mai puține restricții în utilizarea internetului. La polul opus, Coreea de Nord a obținut scorul minim de 0, indicând o libertate aproape zero, fiind o țară unde doar cetățenii aprobați de guvern pot accesa internetul mondial.
Rusia, Pakistan, Iran și China au obținut fiecare doar 4 puncte, indicând restricții majore. În Europa, Belarus este singura țară cu un scor de 20, cunoscută pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru menținerea pedepsei cu moartea. Alte țări europene, între care Austria, Andorra, Croația, Grecia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia și Slovenia, au fost evaluate cu restricții în exprimarea politică și civică online, obținând scoruri între 12 și 20.
Majoritatea țărilor europene se află în zona cu libertate moderată, precum Finlanda, Islanda și Norvegia, în timp ce state precum Suedia, Elveția, Irlanda și Polonia se situează în categoria cu cea mai mare libertate relativă. În America de Nord și Centrală, Belize, Canada, Republica Dominicană, Haiti, Jamaica, Panama și Trinidad și Tobago obțin scoruri peste 80, ceea ce indică o libertate semnificativă în utilizarea internetului.
Poziția României în clasament
România se află pe poziția medie, cu scorul de 64, aproape de alte țări europene precum Serbia, Franța, Germania, Marea Britanie și Japonia. În comparație, Coreea de Sud și Australia realizează scoruri de 32 și, respectiv, 52. În cadrul continentului european, Finlanda, Islanda și Norvegia sunt cele mai libere, fiind în top 11 la nivel mondial.
În Europa, anumite state precum Austria, Croația sau Grecia au fost catalogate ca având restricții în exprimarea politică și civică. Belarus se deosebește prin marcajul de 20, fiind singura țară europeană cu un nivel foarte restrâns al libertății online. În această țară, criticile la adresa regimului și protestele civice sunt reprimate dur, fiind cunoscut pentru încălcări grave ale drepturilor omului.
Ce reprezintă cenzura pe internet
Cenzura online se referă la restricțiile impuse anumitor conținuturi și servicii digitale. Restricțiile pot viza platforme de socializare, site-uri cu conținut pentru adulți, aplicații VoIP sau servicii VPN, fiind aplicate de guverne sau de companiile de internet.
În unele cazuri, cenzura include ștergerea postărilor considerate a răspândi ură, dezinformare sau conținut politic sau religios interzis. Aceasta se manifestă atât la nivel guvernamental, cât și prin influența furnizorilor de servicii de internet sau companiilor private.
Exemple concrete de cenzură online
Un model de cenzură este Marele Firewall al Chinei, utilizat pentru blocarea accesului la platforme precum Facebook, YouTube și Twitter. China controlează strict conținutul politic așa cum este perceput și restricționează site-urile care pot fi considerate sensibile, inclusiv referințe la evenimente istorice precum masacrul din Piața Tiananmen din 1989.
Alte metode includ închiderea temporară a site-urilor, mai ales în perioade electorale sau de proteste, precum și interzicerea conținutului pentru adulți, pentru motive morale și religioase, aplicată recent în Marea Britanie, unde verificarea vârstei a devenit obligatorie.
Mai multe țări, precum China, Rusia sau Coreea de Nord, restricționează sau blochează utilizarea VPN-urilor, pentru a controla accesul la informație. În plus, platformele de socializare sunt obligate să elimine conținutul de ură și discursurile violente, iar site-urile de torrent, precum The Pirate Bay, sunt frecvent blocate sau restricționate de autorități.
Datele arată că eforturile guvernelor de a restricționa accesul la anumite informații și serviciile online continuă să influențeze libertatea digitală și drepturile utilizatorilor, în condițiile diferențelor majore între state.