Parlamentul European a decis să ridice imunitatea eurodeputatei Diana Șoșoacă, în urma recomandării Comisiei pentru afaceri juridice, după votul de joi. Decizia vizează mai multe acuzații, dar și o excepție referitoare la un discurs din plenul PE, iar votul final în plen este așteptat săptămâna viitoare.
Decizia Comisiei pentru afaceri juridice
Joi, comisia a votat cu 17 voturi pentru, fără voturi contra și o abținere, în favoarea ridicării imunității lui Șoșoacă. Votul va fi prezentat plenului Parlamentului European, care încă nu a stabilit data exactă de dezbatere.
Acuzațiile împotriva eurodeputatei
Parchetul General din România a solicitat ridicarea imunității pentru presupuse infracțiuni, inclusiv propagandă legionară. În raport, comisia enumeră acuzații precum sechestrarea unei jurnaliste italiene în 2021 în cabinetul ei, și promovarea publică a cultului liderilor condamnați pentru infracțiuni de genocid și crime de război.
Se vorbește, de asemenea, despre promovarea idei sau doctrine fasciste, rasiste și xenofobe, precum și despre negarea și contestarea holocaustului. Comisia remarcă faptul că aceste acuzații nu sunt legate de opinia exprimată de Șoșoacă în exercitarea funcției sale parlamentare.
Discursul din Parlamentul European, exceptat
Un discurs din 11 februarie 2025, în care Șoșoacă a recomandat elaborarea unor strategii de politic external după modelul lui Nicolae Ceaușescu, a fost analizat separat.
Acuzația vizează o presupusă infracțiune în conformitate cu legea românească, legată de promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni contra păcii și umanității. Comisia a concluzionat însă că declarația reprezintă o opinie exprimată în cadrul exercitării funcției de deputat, fiind protejată de imunitate. În consecință, ridicarea imunității pentru acest caz nu a fost aprobată.
Argumente juridice și poziția Parlamentului
Raportul afirmă că nu există elemente de probă de natură să susțină suspiciunea că procedura judiciară a fost motivată politic. Comisia identifică faptul că imunitatea nu este un privilegiu personal, ci o garanție pentru independența Parlamentului. De asemenea, subliniază că Parlamentul nu poate fi considerat o instanță judecătorească, iar deputatul nu trebuie perceput ca fiind „persoană acuzată” în procedură.
Mai precizează că nu există dovezi care să sugereze o intenție de subminare a activității politice a Șoșoacă prin inițierea acțiunii judiciare.
Reacția lui Șoșoacă
Șoșoacă a reacționat pe Facebook după vot, acuzând „sisteme române și europene” de frică față de ea. Ea a criticat depunerea plângerii penale pentru propagandă legionară și a vorbit despre o represalie asemănătoare cu „instituțiile sovietice”.
Eurodeputatei i s-a spus că va fi supusă unei expertize psihiatrice, însă ea susține că toate aceste măsuri sunt o formă de intimidare și teroare, comparându-le cu „reminiscențe ale acelor acte de teroare”.
Contextul anchetei și poziția instituțiilor
În martie, Șoșoacă a fost chemată la Parchetul General ca urmare a anchetei privind propagandă legionară, iar procurorii au dorit să-i ceară acordul pentru o expertiză psihiatrică. Ea a criticat procedura, afirmând că se face noi arestări și internări pentru „tratament psihiatric”, și a vorbit despre „organisme sovietice” și „instituții trădătoare”.
Nu există în prezent informații despre un alt verdict sau alte măsuri judiciare concrete în această cauză, dar procedura de ridicare a imunității continuă în cadrul Parlamentului European.