Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat, sâmbătă la Atena, angajamentul categoric al Franței privind clauza de asistență reciprocă din tratatele UE, descrisă ca fiind „din beton”. Declarațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă comune cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis. Macron a spus că articolul 42.7 din tratatele UE constituie o obligație fermă pentru toate statele membre, inclusiv pentru Grecia și Franța.
Declarațiile lui Emmanuel Macron și colegului grec
Președintele francez a afirmat că articolul 42.7 este „din beton”, adică o obligație clară și imposibil de contestat. Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, a completat spunând că prevederea este „din beton armat”. Această clauză stipulează că, în cazul unei agresiuni armate pe teritoriul unui stat membru, celelalte state trebuie să acorde ajutor și asistență prin toate mijloacele disponibile.
Contextul european și planurile de consolidare
La inițiativa Ciprului, care deține președinția rotativă a UE în acest semestru, liderii celor 27 de state membre analizează o posibilă consolidare a acestei clauze. Summa sumarum, discuțiile vizează modul în care clauza ar putea fi aplicată în practică, având în vedere lipsa unor planuri operaționale detaliate sau a structurilor militare dedicate.
Decizia de a analiza această variantă a fost luată după summitul european desfășurat recent în Cipru. În cadrul reuniunii, liderii au convenit ca, în cazul invocării articolului 42.7, să elaborare un plan concret în acest sens. În plus, s-au discutat întrebări precum care țări ar răspunde primare și ce nevoi exprimă statul care solicită ajutorul.
Diferențe față de NATO și presiunea pe planurile operaționale
Clauza de asistență reciprocă a UE nu dispune de planuri operaționale sau structuri militare dedicate, fiind activată doar o singură dată, în 2015, de Franța, ca răspuns la atentatele din Paris. În acel context, statele membre au contribuit la misiunile militare ale UE și internaționale.
Unele țări, printre care Cipru, nu sunt membre NATO și își concentrează eforturile pe consolidarea prevederilor articolului 42.7, în condițiile în care o dronă a lovit o bază aeriană britanică din insulă luna trecută, în timpul conflictului cu Iranul.
Alte state din UE, precum Lituania, sunt rezervate privind modificările majore și insistă ca NATO, prin articolul 5, să rămână cheia apărării colective a continentului.
De ce se discută actualizarea acestei clauze
Liderii UE urmăresc elaborarea unui plan pentru modul de reacție în cazul invocării articolului 42.7, pentru a răspunde unor întrebări de bază: cine va răspunde, care sunt nevoile statului care solicită și în ce măsură se pot coordona resursele.
Oficialii europeni notează că, deși NATO rămâne principalul pilon de securitate, UE dispune de instrumente complementare, precum sancțiunile, sprijinul financiar și ajutorul umanitar, care pot sprijini implementarea prevederilor articolului 42.7.
Elaborarea scenariilor include situații de atac hibrid, atacuri convenționale și posibilitatea ca atât articolul 42.7, cât și articolul 5 al NATO să fie activate în același timp. Scopul este de a crea un plan funcțional pentru răspuns în astfel de cazuri.
Îndoieli și provocări legate de angajamentul SUA
Premierul polonez Donald Tusk a criticat clar îngrijorările legate de angajamentul Statelor Unite față de NATO. El a spus că cea mai mare întrebare pentru Europa este dacă SUA sunt pregătite să fie un partener loial în cazul unui atac din partea Rusiei.
Tusk a accentuat necesitatea ca Uniunea Europeană să devină o alianță mai unită în protejarea continentului. În opinia sa, o răspunsare promptă și coordonată în fața unui potențial atac rusesc este vitală pentru securitatea europeană.
Ce prevede articolul 42.7 din Tratatul UE
Clauza stipulează că, dacă un stat membru devine victimă a unei agresiuni armate, celelalte state trebuie să îi acorde ajutor și asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziție. În cazul invocării acestei prevederi, trebuie clarificate cine răspunde primul și ce nevoi au trebuință.
NATO continuă să fie pilonul principal al apărării, însă UE recunoaște că are instrumente suplimentare, precum sancțiuni și sprijin financiar, care pot fi active în astfel de situații.
Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a anunțat că panelurile de lucru elaborează scenarii pentru aplicarea articolului 42.7, inclusiv pentru situații de atacuri hibride. Oficialii menționează că se ia în calcul și posibilitatea ca și articolul 5 al NATO și articolul 42.7 să fie activate simultan.
În condițiile în care unele state, precum Polonia, pun sub semnul întrebării loialitatea SUA, preocupările legate de viitorul securității europene rămân actuale.