Adonis Tanța, actor român de 31 de ani, a fost nominalizat la premiile Gopo 2026 în categoria „Cel mai bun actor în rol secundar” pentru interpretarea personajului Fred din filmul „Kontinental ’25”. Într-un interviu acordat publicului HotNews, el povestește despre începuturile sale în artă, impactul situației familiale și experiențele din mediul cultural.
Premiul și rolul din „Kontinental ’25”
Filmările pentru „Kontinental ’25” s-au desfășurat în Cluj-Napoca, orașul natal al actorului. Premiat cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu, peliculă are șapte nominalizări la premiile Gopo din 2026, iar gala va avea loc pe 4 mai 2026. În film, Tanța interpretează un bărbat fără casă, care, după ce este evacuat, se sinucide, iar personajele intră într-o spirală a conștiinței vinovăției.
Origini și începuturile artistice
Adonis Tanța povestește că s-a născut într-o familie simplă din Cluj-Napoca, având doi părinți brutari și două surori mai mari. Primii învățători în artă au fost membrii bisericii penticostale la care a participat, unde a învățat să cânte. Înclinația pentru teatru a apărut însă din adolescență, când a început să facă scenete cu vecinii.
„Eu în biserică am învățat să cânt. În clasa a 12-a am realizat un film de lungmetraj, „La răscruce de drumuri”, despre prevenirea drogurilor. În același proiect, am fumat, iar apoi am fost exclus din biserică.”, explică actorul.
Sprijinul familiei și problemele financiare
Mama lui, plecată în Italia ca badantă pentru oameni în vârstă, a fost principalul sprijin financiar pentru începuturile sale în artă. Tanța menționează că mama a lucrat în Italia timp de 18 ani, cu plecări și reveniri periodice, pentru a susține necesitățile casei. În perioada respectivă, au fost nevoiți să caute soluții pentru plata chiriei și a cheltuielilor de trai.
„Mama a plecat pentru 3 luni, pentru a ne putea plăti casa, apoi au apărut probleme și a rămas în străinătate. Cred că dacă nu pleca în Italia, nu încă mai făceam artă, pentru că sprijinul financiar a fost esențial”, explică actorul.
El adaugă că, pentru a realiza proiecte mici, a primit sume de aproximativ 1000 de euro pentru spectacole și filme cu buget redus. În același timp, subliniază că pentru el, artiștii au nevoie de susținere materială pentru a-și putea desfășura activitatea.
Transformarea și cariera artistică
După ce a absolvit conservatorul și liceul de muzică, unde însuși mama i-a recomandat să nu se simtă umilit deoarece nu are mulți bani, Tanța a început să colaboreze cu regizorul Radu Jude. Primele contacte au fost în cadrul unui program de creație al Reactor, în urmă cu trei ani, când a regizat un scurtmetraj absurd intitulat „Manifestul unui artist care a creat un mare câcat”. Acest proiect a dus ulterior la colaborări pentru filme premiate la Berlinale și Locarno.
Povestește că prima întâlnire cu Jude s-a petrecut la o zi ploioasă, pe malul Someșului, când a filmat doi colegi în costume de triton și mireasă, sub un pod, iar Radu Jude a remarcat libertatea artistului de a crea. Tanța subliniază că această abordare de tip experimental și nonconformist a fost motivul pentru care a fost ales pentru proiecte importante.
Opinii despre teatru, film și inspirație
Adonis susține că nu-i place să se ia prea în serios și preferă un teatru distractiv și cu mici revelații la final, considerând teatrul ca o întâlnire care aduce oamenii împreună. Crede că „teatrul ne face să ne simțim mai puțin singuri” și afirmă că în teatrul românesc există un postulat nociv de tip „șef absolute” peste care nu trebuie să te plângi sau să te afirmați.
„Îmi place să joc personaje care sunt niște dobitoci, dar nu aș accepta să activez în spectacole lipsite de un mesaj clar. Nu voi face parte din proiecte unde regizorii abuzează sau nu transmit nimic altfel decât idei negative”, remarcă actorul.
Activitatea culturală în Cluj-Napoca
Tanța apreciază faptul că, în ultimii ani, partea centrală a orașului s-a dezvoltat, fiind mai puțin dezastruoasă. Însă el consideră că orașul pare a fi „al oamenilor cu foarte mulți bani”, ceea ce creează o distanță între comunitate și mediul cultural. Dacă la nivel instituțional ar fi susținere, artistul crede că orașul ar putea deveni mai prietenos pentru tineri.
El adaugă că primăria nu a susținut încă disponibil proiectele teatrale, dar a fost implicată în cenzurarea unei expoziții despre Caritas, realizată de Lucia Mărneanu. În opinia sa, „stați la margine” și nu în centru reprezintă o problemă culturală.
Relatia cu biserica și filmul „La răscruce de drumuri”
Tanța povestește că, în copilărie, în biserica penticostală, a învățat să cânte și a participat la scenete religioase. În clasa a 12-a, a realizat un film de lung metraj, „La răscruce de drumuri”, despre prevenirea drogurilor, unde a avut și un moment de autodescoperire, fiind exclus din biserică pentru că a fumat în film.
„Am fost dat afară din biserică pentru fumat în film, deși mesajul era foarte bun. Dar sunt un om credincios și aș merge într-o biserică deschisă dacă aș găsi una”, spune Tanța. El explică că experiența aceasta l-a determinat să nu mai fie legat de constrângerile religiei tradiționale și să facă artă în libertate.
Mesajele din filme și convingerile personale
Adonis susține că filmele și spectacolele sale transmit mesaje umane și sociale, aproape ca „Iisus, un mare stângist”. Acesta vede în personajele sale o luptă pentru egalitate și pentru atenția la oamenii oprimați, manipulați sau marginalizați.
Finalul din „Dracula”, explică el, reliefează o scenă realistă în care un muncitor de la salubritate, ce merge să-și vadă fiica la serbare, este rușinat de condiția lui socială, iar fiica, recitând o poezie despre Vlad Țepeș, reflectă idealul național de salvgardare.
Reacția la abuzuri și probleme ale mediului academic
În cadrul spectacolului „Visul”, despre abuzuri în mediul universitar, Tanța afirmă că trebuie să disocieze situațiile de abuz sexual și de jigniri, considerând că nu toți profesorii se comportă astfel.
„S-au înființat comisii de etică, iar un profesor de la Facultatea de Teatru și Film a fost dat afară – cazul Cristian Grosu. Este o schimbare și sper ca tinerii să nu mai fie expuși la astfel de abuzuri”, afirmă actorul.
El remarcă că premisa greșită pentru anumite practici este credința excesivă în autoritatea mută a profesorilor, ceea ce încurajează confuzia și lipsa de încredere în propria judecată artistică.
Încheind, Adonis Tanța recomandă tinerilor să aibă încredere în sine, să fie sinceri și să facă artă din pasiune, fără să se lase influențați de greșelile celorlalți sau de frica de penibil.