România mai are disponibilă aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile europene, dar suma totală la care poate avea acces este estimată între 11 și 12 miliarde de euro, după ce se scad prefinanțările primite. Accesul integral la aceste fonduri depinde de implementarea reformelor asumate, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Estimarea fondurilor disponibile și condiționalitatea reformelor
Pîslaru a spus că suma eligibilă pentru România, înainte de scăderea avansurilor, se situează între 11 și 12 miliarde de euro. Suma variază în funcție de modul de calcul și de prefinanțările deja acordate de Uniunea Europeană.
Ministrul a subliniat că accesarea acestor fonduri depinde de îndeplinirea reformelor. Responsabilitatea pentru implementarea reformelor nu aparține exclusiv Ministerului Investițiilor, ci întregului guvern.
Relația cu Comisia Europeană și prioritatea reformelor
Pîslaru a afirmat că are un plan de acțiune și încredere că, dacă se va asigura responsabilitatea necesară, România poate beneficia de întregul sprijin financiar european. El a adăugat că o combinație de profesionalism și perspicacitate în relația cu Comisia Europeană permite obținerea fondurilor și evitarea pierderii acestora.
El a menționat că a oferit asigurări privind continuitatea reformelor, chiar și în condițiile unei instabilități politice interne. Ministrul a discutat despre posibilitatea unui „moratoriu” pentru reforme, aflat în discuție la nivelul Guvernului, și a confirmat că proiectele majore de investiții, precum cele pentru spitale sau autostrăzi, trebuie să continue indiferent de crizele politice.
Discuții despre potențialul reformelor și comunicare cu europenii
Pîslaru a spus că a garantat Comisiei Europene existența unui potențial pentru reforme, chiar și în condițiile turbulențelor politice interne. El a menționat că atât prim-ministrul, cât și președintele României sunt implicați în eforturile de a gestiona această situație.
De asemenea, ministrul a recunoscut existența unor disfuncționalități în comunicarea și coordonarea cu partenerii europeni. El a făcut referire, într-un mod autoironic, la „creativitatea” României în relația cu instituțiile UE și la capacitatea de a gestiona crize interne și obligații externe simultan.
Context politic și gestionarea crizei guvernamentale
Referindu-se la situația politică internă, Pîslaru a indicat că tensiunile din coaliție de guvernare au condus la o ieșire a PSD de la guvernare. El a spus că această decizie a fost rezultatul unui proces politic dificil, influențat de dorința PSD de a demonstra forță politică.
În legătură cu intervenția președintelui în criza politică, Pîslaru a afirmat că aceasta a avut loc după declanșarea crizei, dar a evitat să formuleze critici directe, limitându-se la o evaluare din perspectiva mandatului său guvernamental.
Concluziv, ministrul a afirmat că România continuă să fie calificată pentru fondurile europene și are șansa de a le accesa, dar acest lucru depinde în mare măsură de voința politică și de nivelul de implementare a reformelor promise.