Ministrul Apărării din România, Radu Miruţă, a anunţat duminică seara la Digi24 că unul dintre cele mai eficiente răspunsuri la incidentul dronelor ruseşti căzute pe teritoriul naţional este dezvoltarea unui software dedicat pentru drone, precum şi posibilitatea de a ajunge la co-producţie naţională a acestor sisteme.
Capabilităţi tehnice şi limitări în supravegherea spaţiului aerian
Miruţă a spus că armata română dispune de o capacitate tehnică de a supraveghea întreg spaţiul aerian de la altitudini înalte. Însă, pentru zborurile la altitudini mici, situaţiile depind de teren şi de relieful local. Radarele pot fi limitaţi de configuraţia terenului montan sau urban din anumite zone.
Ministrul a explicat că dronele zburând la 45-50 metri, cum a fost cazul dronei doborâte în Galaţi, necesită soluţii radar locale. Acestea funcţionează asemenea unei reţele de internet mobil, care acoperă o zonă delimitată. Deţin soluţii, însă acestea sunt limitate şi au fost direcţionate către zone cu risc crescut de incident sau frecventă mai mare a atacurilor.
Dezvoltarea unui software naţional pentru drone
Miruţă consideră că pentru a acoperi majoritatea vulnerabilităţilor, soluţia de bază trebuie să fie un software dezvoltat intern de Ministerul Apărării, pentru drone. El subliniază că personalizarea software-ului, adaptată specificului armatei române, nu poate fi achiziţionată ci trebuie realizată local. În opinia sa, componentele hardware și mecanice trebuie să fie ale firmelor private.
Eficienţa dronei fiind legată de capacitatea acesteia de a decide când şi unde să se deplaseze, Miruţă afirmă că pentru aceasta dronele au nevoie de gestionare a unui volum mare de date. Informaţiile provenite de la radare, avioane de vânătoare, tancuri și puncte de observaţie trebuie centralizate într-un sistem comun în care un software autonom să poată sorta și transmite comenzi.
Necesitatea echipării și actualizării continue
El menţionează că, până în prezent, astfel de sisteme sunt incomplete şi oferă soluţii parţiale. Aceasta în condiţiile în care pe frontul ucrainean, tehnologia dronelor evoluează rapid, la fiecare două săptămâni fiind descoperite noi vulnerabilităţi de către inamic.
Miruţă a explicat că în Ministerul Apărării s-a început formarea unei echipe de tineri specializaţi în dezvoltare software, cu scopul de a crea soluţii adaptate nevoilor armatei. El estimează că iniţial ar fi ideal ca această echipă să fie formată din 20-25 de tineri, pentru a construi software specific pentru capacităţile militare româneşti.
Achiziţii în domeniul tehnologiei drone
Ministrul a precizat că România, din urmă cu doi ani, a comandat sisteme și tehnologii moderne pentru drone, dar aceste echipamente nu au fost încă livrate armatei. În acelaşi timp, alte state, precum Statele Unite şi Emiratele Arabe Unite, solicită sprijin tehnic pentru drone, fapt care indică o creştere a competiţiei globale pentru aceste tehnologii militare.
Miruţă a spus că tehnologia dronelor reprezintă o prioritate în modernizarea apărării naţionale, iar achiziţia sistemelor necesare trebuie să răspundă acestei evoluţii rapide. Până acum, comenzile asumate de România în domeniul dronelor au fost efectuate, însă livrarea şi operaţionalizarea lor întârzie.
Două aspecte sunt emphasize în declaraţie: importanţa dezvoltării interne a software-ului pentru drone şi necesitatea accelerării achiziţiilor, pentru a asigura un răspuns tehnologic adecvat provocărilor actuale de pe front.