NATO ia în calcul reducerea frecvenței summiturilor anuale, fiind luată în discuție posibilitatea neorganizației unui summit în 2028, potrivit declarațiilor a șase surse din interiorul alianței. Aceasta vine în contextul criticilor aduse practicii întâlnirilor anuale, în timp ce unele state membre susțin că ar trebui evitată crearea de presiune pentru rezultate rapide, care pot compromite planificarea pe termen lung.
Istoricul și actuala practică a sumiturilor NATO
NATO organizează summitururi în fiecare an din 2021, cu excepția perioadei în care s-a considerat oportun. Ultimul summit a avut loc în 2026, în perioada 7-8 iulie, în Ankara, Turcia. Anterior, frecvența întâlnirilor variase în cei 77 de ani de existență ai alianței, dar formatul anual este una dintre cele mai recente practici.
În prezent, summiturile adună liderii statelor membre pentru a discuta aspecte legate de securitatea comună și decizii importante pentru alianță. Întâlnirile sunt considerate esențiale pentru coordonarea pozițiilor și consolidarea cooperării între membri.
Posibile schimbări în programul de summituri
Unele state NATO au propus reducerea frecventei sumiturilor, condiționată de o evaluare a beneficiilor și a impactului acesteia asupra deciziilor strategice. Oficialii reconfirmă că, deși se analizează absența unei întâlniri în 2028, decizia finală aparține secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Un diplomat a menționat că summitul programat pentru 2007, în Albania, va avea loc probabil în toamnă, însă reducerea frecventei ar putea fi o măsură permanentă. În cazul în care nu se organizează un summit în 2028, aceasta ar coincide cu ultimul an de mandat pentru Donald Trump în poziția de președinte al SUA, fiind evitată astfel o întâlnire potențial tensionată.
Un alt diplomat a susținut că unele state cer organizarea summiturilor la fiecare doi ani și că nu s-a luat încă o decizie finală în această direcție.
Continuarea întâlnirilor regulate și consultărilor
Un oficial NATO a declarat că alianța va continua să organizeze întâlniri regulate ale liderilor, precum și consultări și planificări între summituri. Potrivit acestuia, țintele rămân să se asigure securitatea comună și coordonarea eficientă între statele membre.
Se subliniază că, indiferent de frecvența summiturilor, NATO va păstra dialogul și consultările pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor de securitate.
Critici și argumente pro-reducere
Mai mulți diplomați și analiști afirmă că summiturile anuale pot crea presiune pentru rezultate spectaculoase, fiind mai degrabă distragătoare decât utile pe termen lung. Aceștia susțin că frecvența redusă ar putea îmbunătăți calitatea discuțiilor și deciziilor.
Un diplomat a declarat că „mai bine să avem mai puține summituri decât summituri proaste”, precizând că focusul trebuie să fie pe calitatea rezultatelor. Altul a subliniat că măsurile care îmbunătățesc cooperarea și planificarea strategică sunt mai importante decât numărul întâlnirilor.
NATO urmărește să echilibreze nevoia de dialog continuu cu eficiența și relevanța rezultatelor obținute în cadrul acestor întâlniri strategice.