**Piața imobiliară din România în fața unei perioade de încetinire, influențată de modificările fiscale și evoluția creditării**
De la finalul anului 2024, trendul de creștere al pieței imobiliare s-a inversat, iar numărul de tranzacții cu locuințe a înregistrat o scădere recentă, în condițiile în care majoritatea indicatorilor economici relevanți au evoluat în sensul reducerii interesului pentru achizițiile imobiliare.
Scădere a tranzacțiilor și a activității de pe piața imobiliară
În primele opt luni ale anului 2025, numărul de tranzacții cu locuințe a fost de aproape 106.000, în timp ce pentru aceeași perioadă a anului precedent s-a înregistrat o creștere de 0,4%, ajungând la aproape 106.000 de transferuri. Însă, luni după eliminarea cotei reduse de TVA de 9% și majorarea TVA de la 19% la 21% în septembrie 2025, tendința s-a răsturnat. În perioada septembrie 2025 – martie 2026, tranzacțiile s-au redus cu 15,8%, față de aceeași perioadă a anului anterior, la 84.242.
Datele comunicate de ANCPI indică o scădere de 5,4% a numărului de tranzacții în 2025 comparativ cu 2024. În tot acest interval, activitatea pe piața imobiliară a fost segmentată de o început de scădere după luna septembrie și până în primăvara anului următor.
Volumul creditelor ipotecare în reflectare mai puțin directă a dinamicii tranzacțiilor
Valoarea creditelor ipotecare acordate anual a crescut considerabil în ultimii patru ani, de la 21 miliarde de lei în 2021 la 58,2 miliarde de lei în 2025, o creștere de aproape trei ori. Majoritatea acestor credite sunt de refinanțare, explicând în parte creșterea volumului de creditare.
Pentru primele opt luni ale anului 2025, băncile au acordat credite în valoare de aproape 39,7 miliarde de lei, cu aproape 30% peste valoarea din aceeași perioadă a anului anterior. În intervalul septembrie 2025 – februarie 2026, suma a fost de 26,9 miliarde de lei, în scădere cu 6,3% față de perioada similară a anului trecut.
Refinanțarea și impactul asupra volumului total de credite
Creditele de refinanțare reprezintă o proporție semnificativă din volumul de creditare. Deși volumul de credite noi și de refinanțare a crescut cu 177% între 2021 și 2025, soldul total al creditelor a avansat cu doar 16,5%, de la 100,7 miliarde la 117,3 miliarde de lei.
Această diferență indică faptul că majorarea volumului de credite nu a deep în proporție egală asupra soldului total al creditelor ipotecare active. Majoritatea creditelor rămâne în derulare, iar impactul asupra pieței este mai puțin acut decât ar sugera creșterea anuală a volumului de credit.
Așteptări și percepții ale potențialilor cumpărători
Un sondaj realizat de Storia arată că, după modificările fiscale din 2025, aproximativ o treime dintre potențialii cumpărători au amânat sau au renunțat la achiziție. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți prevesteau scăderi ale dobânzilor la credite în 2026, semnalând un nivel de interes în continuare exprimat, dar cu rezerve legate de condițiile de finanțare.
### Impactul modificărilor fiscale și a inflației
Nivelul dobânzilor a rămas relativ stabil în ultimii ani. Valoarea maximă a indicelui IRCC a fost de 5,99% în 2024 și de 6,06% în 2025. Dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditele ipotecare s‑a menținut aproape constant, cu mici fluctuații, fiind de 7,41% în 2022 și 7,48% în 2025.
Previziunile BNR indicau o scădere a inflației, însă conflictul internațional din februarie 2026 a dus la creșterea prețurilor la carburanți și a alterat aceste așteptări. Potrivit INS, inflația a crescut la 9,87% în martie 2026, cea mai ridicată din ultimele opt luni, iar rata finală pentru 2026 a fost revizuită de BNR de la 3,7% la 3,9%.
### Decizii de cumpărare și perceptia asupra costului vieții
O parte semnificativă a potențialilor cumpărători preferă să amâne decizia din cauza costurilor în creștere, iar un sondaj arată că 22% dintre respondenți au renunțat sau amânat achiziția din cauza creșterii TVA-ului. În plus, aproape jumătate (23%) se așteaptă la scăderi ale dobânzilor în 2026, ceea ce influențează intenția de creditare.
Indexul Storia arată că orașele mari cu prețuri ridicate resimt mai acut presiunea asupra costului vieții. Bucureștiul și Cluj-Napoca au scoruri mari la prețurile anunțurilor, dar în privința percepției costului general al vieții, acestea nu se disting atât de mult de alte orașe.
### Factori care influențează decizia de achiziție
Costul vieții, accesul la infrastructură și conectivitatea joacă un rol esențial în decizia de cumpărare sau mutare. Orașele precum Sibiu, Râmnicu Vâlcea și Brașov reușesc să ofere un echilibru mai bun între prețurile de cerere și percepția locuitorilor asupra costurilor totale.
Blocajul în procesul de cumpărare este determinat și de percepția asupra riscurilor legate de evoluția economică și de politica monetară, unde așteptările privind dobânzile și inflația joacă un rol crucial.
**În prezent, piața imobiliară din România se află în proces de ajustare după creșterile din ultimii ani, influențată de modificările fiscale, situația geopolitică și evoluția creditării.**