România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență, conform unei anunțări făcute vineri de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Suma a fost restituită după ce România a recuperat 350,7 milioane de euro din fondurile inițial suspendate, însă celelalte 458,7 milioane de euro sunt pierdute din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate necorespunzător în anii anteriori.
Evaluarea și decizia Comisiei Europene
Dragoș Pîslaru a precizat că a primit în seara precedentă evaluarea oficială a Comisiei Europene privind această cerere de plată. Decizia a fost luată după ce, în mai 2025, Comisia a suspendat parțial anumite sume din cauza faptului că reformele promise nu fuseseră încă finalizate satisfăcător. România a transmis explicații suplimentare pe 28 noiembrie 2025, dar Comisia Europeană a constatat că patru jaloane importante nu au fost îndeplinite.
Reforma pensiilor speciale și alte reforme
Reforma pensiilor speciale, considerată de Pîslaru cea mai importantă realizare din cererea de plată 3, a fost amânată de șase ori în fața Curții Constituționale, ceea ce a dus la depășirea termenelor stabilite prin acord cu instituțiile europene. Pentru acest jalon, România reușește să recupereze 166 de milioane de euro dintre cele 231 de milioane de euro suspendate inițial.
Pentru jalonul referitor la AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, România a primit o sumă de 132 de milioane de euro. În schimb, pentru sectorul energiei, țara recuperează 48 de milioane de euro, dar pierde 180 de milioane, conform datelor oficiale.
Pentru companiile de stat din transporturi, precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, România a recuperat 4,5 milioane de euro din fondurile suspendate, dar a pierdut 15,4 milioane de euro. În total, suma pierdută pentru aceste reforme se ridică la 195,4 milioane de euro.
Voința politică și factorii de vină
Pîslaru a evidențiat că unde a existat voință politică, precum în cazul reformei pensiilor speciale, România a reușit să recupereze o parte din fonduri. În zonele unde reformele au fost amânate, în special în domeniul companiilor de stat, sumele pierdute sunt considerabile.
El a criticat managementul politic al companiilor de stat, afirmând că „nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în conducere persoane numite politic, fără profesionalism”. De asemenea, a subliniat că esențială pentru accesarea fondurilor europene este demonstrarea unui management transparent și meritoriu.
Vina pentru pierderi și declarații politice
Potrivit ministrului, pierderile se datorează în principal politicianilor care au amânat sau au blocat reforme din dorința de a păstra privilegii personale. El a acuzat că numirea în funcții a rudelor și apropiaților în companiile de stat a fost frecventă, precum și utilizarea fondurilor pentru îmbogățire personală de către unii politicieni.
Pîslaru a mai spus că aceste sabotări au fost motivate inclusiv de temerea pierderii unor beneficii și de reacțiile politice, citând drept exemplu moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. El a apreciat că în decursul anilor o parte din aceste probleme au fost create intenționat pentru a evita modernizarea efectivă a economiei românești.
Responsabilitatea politicienilor și impactul asupra României
Ministrul a declarat că toți românii vor resimți consecințele acestor pierderi. El a afirmat că „fiecare politician care a amânat reformele din motive de profit personal” are o responsabilitate directă în acest scor european redus. În opinia sa, aceste acțiuni au întârziat procesul de modernizare și eficientizare a statului român.
El a încheiat spunând că românii vor plăti din buzunarul propriu rata penalizărilor și a fondurilor irosite, iar argumentul principal al semnatarilor unor jocuri politice rămâne acela de a manipula electoratul pentru câștiguri politice imediate.
Planul de reducere a impactului acestor pierderi și măsurile necesare pentru relansarea reformelor nu au fost comunicate în acest moment oficial.