România a primit o evaluare critică din partea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR, depusă în decembrie 2023. Dificultățile în implementarea reformelor au dus la suspendarea temporară a unor fonduri, fiind ulterior recuperate o parte semnificativă a sumelor inițial suspendate.
Rezultatele și penalizările în cadrul PNRR
Din suma inițială de 231 milioane euro suspendată, România a reușit să recupereze 166 milioane euro, după negocieri și demersuri din partea ministerului Fondurilor Europene. La începutul acestei perioade, suma suspendată includea mai multe jaloane neîndeplinite, în special cele legate de pensiile speciale, guvernanța companiilor de stat, companiile energetice și cele din transporturi.
Recuperarea fondurilor și parcursul reformelor
Ministrul Dragoș Pîslaru a menționat că, de la preluarea mandatului în iunie, au fost utilizate toate pârghiile pentru recuperarea fondurilor, printre care discuții tehnice, clarificări și negocieri. În urma acestor eforturi, s-au recuperat 350,7 milioane euro, unele fiind legate de pensiile speciale unde România reține 166 milioane euro din cele 231 milioane euro inițial suspendate.
Pergamos și reformele din sectorul public
Unul dintre cele mai importante jaloane a fost reformarea pensiilor speciale, unde Comisia Europeană a recunoscut că România îndeplinește cerințele pentru acest jalon. Problema a fost rezolvată după ce Legea nr. 24/2026 a fost aprobată, confirmând finalizarea reformei și eliminarea suspiciunilor legate de neconformitate.
Reforma companiilor din energie
Pentru sectorul energetic, problema principală a fost modul în care au fost numiți și selectați membrii consiliilor de administrație ale companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Comisia Europeană a constatat numiri politice, proceduri neclare și lipsa indicatorilor de performanță. România a pierdut 180 milioane euro din fondurile alocate, dar a recuperat doar 48 milioane euro.
Reforma în transporturi și companii de stat
Sectorul transporturilor, reprezentat de CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, a avut probleme similare cu cele din energie. La acest jalon, România pierde 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro, fiind vizată neconcordanța în numirile și procedurile de conducere, precum și conflictele de interese.
Vinovați și consecințe
Ministrul Pîslaru afirmă că principalele cauze ale eșecurilor sunt politicienii care au amânat sau blocat reformele pentru a-și proteja privilegiile personale. El a menționat că numirile politice și bloqueo-ul legislativ au fost factori majori în lipsa progresului real în reformarea administrației.
Impactul și costurile politice
El consideră că românii plătesc pentru aceste eșecuri, suportând consecințele corupției și incompetenței politice. Pîslaru subliniază că fondurile europene, esențiale pentru modernizarea țării, au fost respinse sau pierdute din cauza părtinirii și lipsei de voință politică.
Comisia Europeană a evidențiat mai multe zone unde reformele au fost incomplete sau întârziate, iar fondurile rămân suspendate până la atingerea obiectivelor stabilite.