Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor despre plata nr. 3 din PNRR

Decizia de a suspenda temporar plata pentru patru reforme din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost anunțată în mai 2025, după o serie de întârzieri și probleme legate de implementare. Guvernul condus de Marcel Ciolacu a fost acuzat de întârzierea depunerii cererii de plată nr. 3, depusă cu nouă luni întârziere, pe 15 decembrie 2023, și de neconformitatea emiterii jaloanelor stabilite.

În cadrul mesajului publicat pe Facebook, ministrul Dragoș Pîslaru a criticat guvernele din perioada respectivă pentru tergiversare și amânări, precum și pentru lipsa de implementare a reformelor necesare. El a susținut că guvernele au evitat sau amânat acțiunile cerute pentru a îndeplini jaloanele, ceea ce a dus la decizia de suspendare parțială a plăților pentru reformele privind pensiile speciale, AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei și transporturilor.

Guvernarea lui Marcel Ciolacu

Pîslaru explică că guvernul condus de Marcel Ciolacu a avut un interval foarte scurt pentru finalizarea reformelor. Cererea 3, care cuprinde reforme majore, trebuia depusă în primul trimestru al anului 2023. Întârzierea a fost de nouă luni, iar în momentul depunerii, oficialii au atestat fals că jaloanele fuseseră îndeplinite corespunzător.

Ministrul a menționat că, după verificarea documentelor, Comisia Europeană a constatat că reformele nu fuseseră realizate conform cerințelor. În perioada de remediere, guvernele au întârziat și au tergiversat măsurile, evitând să implementeze reformele promise. Ca urmare, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a plăților pentru cele patru reforme menționate.

Mandatul lui Ilie Bolojan

Pîslaru a făcut referire și la vremurile dificile ale guvernului condus de Ilie Bolojan, care a preluat mandatul pe 23 iunie 2025, cu un termen de doar șase luni pentru a repara problemele acumulate în anii anteriori.

El a subliniat că acest interval limitat a făcut dificilă repararea completă a întârzierilor în domenii precum pensiile speciale, reforma companiilor de stat din energie și transporturi, și operaționalizarea programului AMEPIP. Conform ministrului, parțial au fost înregistrate progrese, însă unele întârzieri erau atât de mari încât nu au putut fi recuperate în câteva luni.

Ministrul a explicat că pentru recuperarea fondurilor europene era nevoie de reformarea pensiilor speciale, implementarea reformei AMEPIP și restructurarea companiilor de stat din energie și transporturi. Aceste măsuri au fost întârziate din cauza tergiversării în procesul decizional, influenței politice și a întârzierilor în decizii din partea CCR, în special în privința reformei pensiilor magistraților.

Reținerea fondurilor europene s-a produs din cauza întregii serii de întârzieri și a lipsei de implementare a reformelor în termenele stabilite, agravând problemele financiare și de performanță ale unor sectoare critice pentru economia națională.