Donald Trump, care își vopsește părul blond, a lansat recent un război împotriva Iranului, la 70 de ani de la premierul filmului „Alexander the Great” din 1956. Acest fapt este interpretat ca o continuitate simbolică, dat fiind că în film eroul vopsit blond la, interpretat de Richard Burton, se aventurează în războaie ce exaltează ideea de conflicte între lumea liberă și imperialism.
Contextul istoric și cinematic
Filmului „Alexander the Great”, lansat în anul 1956, îi precede o serie de producții cinematografice ce au modelat percepțiile despre Alexandru cel Mare. În 2004, regizorul Oliver Stone a realizat un alt film biografic, cu Colin Farrell în rol principal, având părul blond, la fel ca personajul cunoscut. Netflix a continuat această tradiție de portretizare la modă.
Despre portretul lui Alexandru cel Mare
În realitate, Alexandru nu avea părul blond vopsit. Într-un mozaic roman expus la Muzeul Arheologic din Napoli, el apare ilustrat cu păr șaten închis și trăsături mediteraneene. Plutarh îl descria ca fiind de statură medie, cu constituție atletică, ochi căprui și trăsături fine. Romane precum „Alexandria” susțin că avea heterochromie, ochi de culori diferite, caracteristică pe care o poartă și Pete Hegseth, secretar de război și șef al Pentagonului în anumite operațiuni militare.
Trump și războiul din Orient
Președintele Donald Trump, în contextul războiului recent declanșat împotriva Iranului, a condus Operațiunea „Midnight Hammer”, bombardând trei centrale nucleare iraniene. El a afirmat că a stopat definitiv programul nuclear iranian și a îndemnat ambele părți la armistițiu.
Implicații și discursuri
Câteva luni mai târziu, Trump a pretins că a obținut Premiul Nobel pentru Pace pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza. În discursuri și declarații, oficiali evrei precum Eduard Shyfrin au comparat acțiunile lui Trump cu cele ale lui Alexandru, afirmând că acesta a salvat evrei și că numele „Donald” ar trebui acceptat ca nume evreiesc.
O perspectivă simbolică și istorică
The Atlantic menționează că Trump idolatrizează personalități precum Alexandru cel Mare, Iulius Cezar și Napoleon Bonaparte. La fel ca Alexandru, Trump moștenește o „imperiu” în domeniul imobiliar de la tatăl său, Fred Trump, care nu a apucat să-l vadă președinte.
Cronologia conflictului cu Iranul
În actualul război, liderul de la Casa Albă acuză Iranul de încercări de a construi arme nucleare și a declarat război acestei țări. Liderul suprem iranian, Ayatollahul Khamenei, a fost ucis în bombardamentele israeliene din 28 februarie 2026. Aceasta este comparată cu execuția regelui Darius al III-lea, în timp ce imperiul persan era asaltat de vechile puteri europene.
Cine a fost Alexandru cel Mare?
Născut în 356 î.Hr. la Pella, Alexandru a fost fiul regelui Filip al II-lea al Macedoniei și al Olimpiei. La 12 ani, a câștigat un cal violent, pe care l-a îmblânzit, dovedindu-și abilitatea de lider. Filosoful Aristotel i-a predat între 13 și 16 ani, învățându-l despre filozofie, medicină și istorie, precum și despre necesitatea de a domina lumea non-greacă.
Cariera militară și campaniile
Filip l-a învățat strategie militară și comanda de trupe de hopliți. Alexandru a condus armata de la 16 ani și a fost implicat în bătălii precum cea de la Cheroneea. În 334 î.Hr., a traversat Dardanelele cu 30.000 de soldați pentru a începe campania în Persia.
Campania împotriva imperiului persan
În 333 î.Hr., la Bătălia de la Issus, cu armata formată din 24.000 de hopliți și 8.000 de mercenari, a învins armata imensă a lui Darius al III-lea, estimată de surse antice între 250.000 și 600.000 de perși. După înfrângere, Darius a fugit, iar Alexandru a capturat haremul și fiicele lui.
Cucerirea Egiptului și fondarea orașelor
Alexandru a cucerit Ierusalimul și Egiptul în 332 î.Hr., fiind primit ca un eliberator și încoronat ca faraon. A fondat orașul Alexandria și a stabilit peste 70 de colonii în zona estică, promovând în special 20 cu numele său.
Bătălia de la Gaugamela și cucerirea Babilonului
La 1 octombrie 331 î.Hr., în condiții de eclipsă lunară, Alexandru a învins armata lui Darius în bătălia de la Gaugamela. Cu doar 47.000 de soldați, a distrus o forță persană estimată între 250.000 și un milion de soldați. Darius a fugit, fiind ucis ulterior de satrapul Bessus, care l-a înjunghiat.
Expansiuni și sfârșitul vieții
După victorii, Alexandru și-a proclamat titlurile de „Marele Rege” și „Lord al Asiei”, ocupând Babilon, Susa și Persepolis. În 326 î.Hr., în Pakistan, a bătut armata indiana condusă de Raja Porus, cu o armată de 47.000 de macedoneni împotriva a peste 54.000 de indieni și 200 de elefanți de luptă.
La întoarcere, în 323 î.Hr., a fost cuprins de boală și a murit la 32 de ani, pe 11 iunie, în Babilon. Moartea sa a declanșat conflicte între generalii săi, care au sfărâmat imperiul în războaie interne de peste 40 de ani. Ulterior, conducătorii satrapiilor au fondat regate separate: Seleucus în Asia, Ptolemeu în Egipt, iar titlurile și posesiunile lui Alexandru au fost împărțite între aceștia.
Moștenirea sa elenistică a influențat cultura și geopolitica regiunii timp de secole, până în perioada romană și a creștinismului.