Moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan urmează să fie votată marți în Parlament, într-un context în care politicienii încearcă să oprească acest demers, considerat încă posibil de contestat. În timp ce formațiunile de opoziție și unele partide de la guvernare își afirmă susținerea, numărătoarea voturilor și negocierile din ultimele zile indică un vot indecis.
Contextul legislativ și poziția autorităților
Moțiunea de cenzură intitulat „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” va fi dezbătută și votată pe 5 mai. În prezent, Parlamentul are 426 de parlamentari, însă pentru demiterea guvernului este nevoie de minimum 233 de voturi.
Voturile partidelor și calculele politice
PSD deține 127 de senatori și deputați, AUR are 90, iar celelalte partide opoziției – S.O.S. România, POT și PACE – adună împreună 41 de deputați și senatori. Acești hues ai opoziției pot totaliza până la 258 de voturi, însă cel puțin 16 parlamentari din partidele susținute de guvern, precum PNL, USR și UDMR, precum și cei 17 deputați ai Minorităților Naționale, nu și-au manifestat clar susținerea pentru demiterea actualului guvern. La această dată, susținerea pentru moțiune în interiorul majorității este insuficientă pentru a atinge pragul de demitere.
Poziția partidelor și evoluția negocierilor
PNL, USR și UDMR, care în continuare îl sprijină pe premierul Ilie Bolojan, dețin în total 164 de mandate și pot mobiliza 181 de voturi dacă li se adaugă și deputații Minorităților Naționale. Totuși, acest număr este sub necesarul de 233 voturi pentru ca moțiunea să treacă. Partidul UNIT, care a semnat inițial susținerea moțiunii, a anunțat că nu va vota în plen, deși a confirmat semnarea acesteia.
Luni, liderii partidelor au avut ultimele discuții pentru stabilirea votului de marți, însă încă există incertitudine privind susținerea finală. Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că procesul de decizie încă se află în derulare și că moțiunea „ încă se joacă”.
Istoricul moțiunilor de cenzură din România post-decembristă
În România, șase guverne au fost demise prin moțiune de cenzură de la Revoluție. Prima asemenea inițiativă a fost adoptată pe 13 octombrie 2009, împotriva cabinetului condus de Emil Boc, cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. Moțiunea intitulată “11 împotriva României” a fost inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD.
Ulterior, a fost depusă o alte moțiune intitulată „STOP Planului Bolojan…”, semnată de 254 de parlamentari, dar votul final va avea loc pe 5 mai. Din istoria recentă, precum și din analiza situației din prezent, s-a constatat că în România nu există o cultură consolidată a compromisului politic și negociere eficiente, ceea ce influențează modul în care se desfășoară voturile de cenzură.
În schimb, în alte țări, precum Germania, moțiunea de cenzură nu este folosită ca un instrument pentru destabilizarea guvernului fără alternative concrete și planuri clare pentru etapa următoare. În România, sistemul parlamentară nu impune adoptarea unei moțiuni cu numele viitorului premier și programul de guvernare al viitorului guvern.
Până în prezent, toate aceste elemente reflectă contextul complex și incert al procesului de vot pentru moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan, programat pentru ziua de marți în Parlament.