După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primele norme globale pentru gestionarea riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul semnalează intenția de a le ajusta. Sub presiunea marilor companii tehnologice, Comisia Europeană a anunțat că analizează simplificarea unor cerințe administrative ale așa-numitului Act privind AI, pentru a stimula investițiile și inovația pe continent.
Bruxelles caută să atenueze îngrijorările industriei
Responsabila Comisiei pentru dosarele digitale, Henna Virkkunen, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne angajat față de obiectivele esențiale ale legislației privind AI, dar recunoaște necesitatea unui cadru mai rapid și mai simplu pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în Europa.
„Pentru a atrage investiții în AI, trebuie să oferim un context mai eficient decât cel actual”, a afirmat Virkkunen, subliniind că anumite obligații de raportare ar putea fi eliminate.
Această poziție survine după ce, în februarie, Comisia Europeană a renunțat la un plan de a impune reguli stricte de răspundere în cazul daunelor cauzate de AI, o decizie considerată de mulți un compromis față de industria IA.
Presiunea companiilor majore crește
Lobby-ul industriei tehnologice s-a intensificat recent, mai ales în contextul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Asociații precum Computer & Communications Industry Association (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei ca un prim pas spre simplificare, dar cer o abordare mai îndrăzneață.
Companii de top, precum OpenAI, prin lobbyistul său principal Chris Lehane, au solicitat în repetate rânduri reguli clare și previzibile. John Collison, cofondatorul Stripe, a criticat critic legislația actuală, considerând-o o reglementare excesivă a unor riscuri ipotetice.
Un punct critic rămâne cel al modelelor AI de uz general, precum GPT (OpenAI) sau Gemini (Google), unde regulile propuse sunt considerate de industrie prea complexe și greu de aplicat.
O dezbatere promițătoare a tensionării
Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției a confirmat că „nimic nu este exclus” în privința ajustării Actului privind AI până la finalul anului. Bruxelles-ul va consulta industria pentru a identifica zonele în care incertitudinea legislativă frânează dezvoltarea și adoptarea tehnologiei.
Cu toate acestea, organizațiile societății civile avertizează că această relaxare a reglementărilor ar putea compromite obiectivele inițiale ale legislației: protecția drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate inteligenței artificiale.
„Simplificarea nu trebuie să însemne dereglementare”, a declarat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la o organizație de profil, subliniind că eficiența Actului privind AI nu trebuie compromisă pentru a satisface interesele economice.
Viitorul AI în Europa: un echilibru dificil
În contextul competiției mondiale în domeniul inteligenței artificiale, Europa caută un echilibru între protecția cetățenilor și stimularea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au vizat protejarea intereselor cetățenești. Pe de altă parte, o relaxare a acestora ar putea deveni necesară pentru a concura cu ritmul accelerat al dezvoltării în SUA și China.
Indiferent de decizie, lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe, iar reglementările și valorile care le stau la bază sunt supuse unei lupte de influențe.