Algoritmii platformelor sociale influențează rezultatele electorale, arată o cercetare publicată în revista Nature și citată de El País. Studiul indică faptul că, în lunile premergătoare alegerilor prezidențiale din Statele Unite din 2024, TikTok a recomandat utilizatorilor din SUA mai mult conținut conservator și pro-republican decât cel progresist sau democrat.
Ce au descoperit cercetătorii despre algoritmul TikTok
Cercetătorii au creat 323 de conturi pe TikTok în New York, Texas și Georgia. Au analizat peste 280.000 de videoclipuri recomandate în perioada premergătoare alegerilor. Conturile simulate preferințe republicane sau democratice pentru a observa comportamentul algoritmului.
Rezultatele arată că, pentru conturile configurate cu preferințe republicane, recomandările favorizau partidul cu aproximativ 11,5%. Conturile cu preferințe democrate au fost expuse cu circa 7,5% mai mult la conținut critic față de propriul partid sau favorabil taberei adverse.
Autorii studiului menționează că modelele de control utilizate nu explică complet dezechilibrul. Nu se poate afirma că TikTok a intervenit intenționat în favoarea lui Trump, însă algoritmul a funcționat astfel încât să amplifice conținutul conservator.
O influență greu de măsurat, dar imposibil de ignorat
Studiul nu demonstrează că TikTok a decis rezultatul alegerilor. Nu se poate măsura câți alegători și-au schimbat votul în urma conținutului vizionat.
Totuși, se evidențiază pericolul ca platformele să modifice mediul informațional. Afișarea repetată a conținutului favorabil unui candidat sau critic față de adversar poate influența opiniile fără ca utilizatorii să conștientizeze acest lucru. În plus, această expunere se face prin fluxuri de conținut care par organice și personalizate.
TikTok respinge ideea că un experiment cu conturi artificiale reflectă comportamentul real al utilizatorilor. Platforma afirmă că conținutul este influențat de interacțiuni și că utilizatorii pot controla ceea ce văd. Totuși, lipsa transparenței în mecanismele algoritmului complică evaluarea influenței reale asupra opiniei publice.
De la Trump la Călin Georgescu, impactul pentru România
Pentru România, cazul Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din 2024, evidențiază importanța rețelelor sociale în formarea opiniei. Înainte de anularea scrutinului din cauza suspiciunilor de manipulare, Georgescu a crescut rapid în vizibilitate pe TikTok.
Anterior, s-a documentat promovarea intensă a AUR și a lui Georgescu prin conturi false și milioane de like-uri. În cazul României, s-a pus accent pe rețele coordonate, conturi false și influenceri, mai degrabă decât pe mecanisme algoritmice. În Statele Unite, însă, focusul cade pe modul în care algoritmii distribuie conținutul politic și influențează opinia publică.
Problema devine și mai complexă dacă manipularea provine din conturi false, care pot fi identificate și sancționate. Riscul mai mare este reprezentat însă de modul în care algoritmii optimizează conținutul, contribuind la polarizare și la formarea opiniei fără o intervenție directă sau conștientizată.
Algoritmul devine actor politic, chiar și când nu afirmă asta
Platformele sociale nu mai sunt simple spații de exprimare pur personală. Deciziile automatizate ale algoritmului pot influența direcția, frecvența și intensitatea conținutului politic distribuit majoritar către utilizatori.
Această influență poate avea efecte electorale, chiar dacă platformele negă noțiunea de manipulare intenționată. Studiile indică faptul că utilizatorii interesați de politică sunt expuși mai mult la conținut favorabil taberei alese, ceea ce poate înclina balanța electorală înainte ca alegătorii să realizeze schimbări în opinie.
În cazul României, experiența candidaturii lui Georgescu arată cât de rapid poate deveni TikTok un instrument de promovare politică, mai ales în condițiile în care autoritățile reacționează cu întârziere.
Confruntată cu aceste realități, întrebarea majoră devine dacă sistemele democratice pot controla și monitoriza în timp real conținutul distribuit și impactul pe care îl are asupra electoratului.
Studiul reafirmă pericolul ca algoritmii să influențeze echilibrul electoral, chiar și în lipsa unei directive explicite de a manipula favorabil anumite forțe politice.