Regizorul Igor Cobileanski a fost premiat la Gala Gopo cu trei distinctii pentru filmul „Comatogen”: cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu și cel mai bun scurtmetraj, pentru „Nebunul”. În interviul acordat HotNews, el vorbește despre teme precum societatea, libertatea și influențele culturale.
Felicitări și premiile câștigate
Igor Cobileanski a fost recompensat pentru regie, scenariu, precum și pentru scurtmetrajul „Nebunul”. Filmul „Comatogen” a intrat în cinematografe pe 7 mai.
Teme abordate în filmele sale
Regizorul tratează subiecte precum corupția și binele ca interes personal. În „Comatogen”, el încearcă să provoace spectatorul să reflectească asupra vinovăției și a criticii sociale. „Nebunul” inițial trebuia să fie un serial antologic, dar a rămas un scurtmetraj. Povestea urmărește un bărbat internat într-un spital psihiatric, care lega o prietenie considerată păcat cu un călugăr.
Societatea actuală și manipularea informațională
Cobileanski crede că societatea din 2026 este extrem de manipulată, atât din punct de vedere economic, cât și informațional. El menționează că în trecut, lumea avea o viață mai predictibilă, în timp ce acum suntem bombardați de o cantitate mare de informații, ceea ce afectează procesul decizional și stabilitatea mentală.
Libertatea copilăriei și influențele culturale
Regizorul afirmă că, în copilărie, nu avea libertatea de a se juca cu alți copii, fiind restricționat de părinți. A început să citească devreme, dar nu a fost pasionat de lectură. În prezent, face un film pentru copii și a observat o creștere a numărului de activități zilnice ale tinerilor, care poate deteriora sentimentul de libertate al copilăriei.
Despre generația tinerilor
Cobileanski exprimă entuziasm față de noile generații și consideră că varietatea de activități și conexiunea la lumea globală sunt avantaje ale acestora. El adaugă că generațiile tinere sunt capabile să ia decizii, deși au metehnele lor, precum dificultățile de comunicare verbală, preferând comunicarea digitală.
Impactul influențelor culturale și limbajul între națiuni
Regizorul a avut o copilărie în Chișinău între limba rusă și limba română. La vârsta de 14 ani, a fost nevoit să învețe limba rusă pentru a se integra în mediul din curtea blocului, devenind mai târziu lider printre copii. El afirmă că experiența de a vorbi două limbi i-a oferit o perspectivă mai largă asupra diversității.
Primele contacte cu cinematografia
Cobileanski a fost descoperit pentru film la 14 ani, când a fost ales pentru un rol principal. La 16 ani, credea că actoria va fi meseria sa, dar apoi a preferat regia. La 17 ani, a dat la Facultatea de Regie din București.
Influențe culturale și cinematografie
El menționează că filmografia sovietică și rusă au influențat gusturile sale. În această direcție, apreciază filmele rusești sau sovietice de calitate, chiar dacă nu toate au ajuns în România.
Durerea și cultura rusă în context politic
Cobileanski afirmă că nu trebuie să evităm cultura rusă din cauza conflictului actual, precum atacul Rusiei asupra Ucrainei. El consideră absurd să respingem opera unui artist doar din cauza etniei sale, dacă nu are un caracter propagandistic.
Mesajul filmelor și reflecțiile personale
El spune că filmele sale, precum „Comatogen”, nu sunt făcute pentru a transmite un mesaj, ci din curiozitate. În „Comatogen”, a încercat să sprijine spectatorii să se uite în oglindă și să recunoască greșelile, dar nu crede că recunoașterea răului produce schimbări imediate.
Perspectiva asupra oamenilor neobișnuiți
În „Nebunul” îl referea pe personajul principal, un om care trăia după propriile reguli, în contextul anului 1992, o perioadă de transformări sociale și culturale. El consideră că personajul este cel mai normal din film, în timp ce ceilalți sunt într-un sistem afectat de trecerea de la tranziție.
Legătura cu legislația legată de orientarea sexuală
Cobileanski face referire la Articolul 200, care până în 1996 penaliza relațiile între persoane de același sex, cu pedepse între unu și patru ani de închisoare. El explică că această lege a fost abrogată în 2001, fiind ultimul caz în 1996.
Zero toleranță pentru intoleranță și educație
El subliniază că schimbările în mentalitatea colectivă îl fac optimist, dar explică că tradiționalismul nu trebuie confundat cu ură. Consideră că nivelul de educație și de formare a toleranței depinde de fiecare și că persoanele educate sunt mai deschise și mai tolerate.
Definirea educației
Pentru Cobileanski, educația înseamnă dezvoltarea capacității de a gândi critic, de a analiza și de a fi tolerant, nu doar cei șapte ani de școală sau diplome. El avertizează asupra riscului de a gândi monocrom și al lipsei discernământului în societate.
Relativitatea binelui
Regizorul încheie spunând că binele este foarte relativ, dar că, dacă acțiunile sale produc beneficii pentru alții și nu supără, poate fi considerat un act bun. El afirmă că, în orice situație, oamenii au capacitatea instinctivă de a distinge binele de rău.