Raportul 2024 evidențiază diferențele majore în nivelul de sărăcie în România

Guvernul a publicat o analiză detaliată privind situația sărăciei pe unitățile administrativ-teritoriale, utilizând date oficiale din mai multe instituții. Raportul scoate în evidență disparități semnificative între zonele urbane și rurale, precum și probleme grave în zonele mai slabe dezvoltate.

O analiză amplă asupra sărăciei în România

Documentul adoptă ca indicator principal indicele de sărăcie generală, evaluând și condițiile de trai, accesul la servicii, oportunitățile economice și nivelul de educație. Datele provin de la Institutul Național de Statistică, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării.

Raportul indică faptul că cele mai ridicate valori se înregistrează în Moldova, Oltenia, sudul Munteniei și centrul Transilvaniei, zone afectate de lipsa infrastructurii și mobilitate reduse. Aceste probleme amplifică vulnerabilitatea socială în aceste regiuni.

Localități cu niveluri extrem de ridicate ale sărăciei

Unele comunități se confruntă cu un indice de sărăcie aproape de 100%. Printre acestea se află Valea Moldovei, județul Suceava, cu 98%, Socond, județul Satu Mare, cu 94%, și Voinești, județul Vaslui, cu 92%. Alte localități cu valori similare sunt Dragu, județul Sălaj (92%), Săuca, județul Satu Mare (91%), Horgești, județul Bacău (87%), Galbenu, județul Brăila (87%), Mihăileni, județul Sibiu (86%), Slobozia Bradului, județul Vrancea (86%) și Vișani, județul Brăila (85%).

În aceste zone, lar vedea problemele fiind legate de infrastructură slabă, drumuri dificile, acces limitat la spitale și școli și puține oportunități de angajare. Raportul menționează că acești factori se accentuează reciproc, menținând comunitățile într-un ciclu de vulnerabilitate.

Diferențe majore între zonele urbane și cele rurale

Zonele urbane și cele din apropierea orașelor mari au un indice de sărăcie foarte scăzut, aproape de zero, evidențiind condiții de trai superioare. În Jucu, județul Cluj, indicele de sărăcie este zero, în timp ce în Otopeni, județul Ilfov și Cristian, județul Brașov, este de 2%, respectiv 3%.

Zonele metropolitane și localitățile apropiate de municipii reședință de județ sunt caracterizate prin acces facil la servicii și oportunități economice diversificate, într-o stare de vulnerabilitate mai redusă.

Sărăcia energetică, o problemă acută în zona carpatică

Raportul analizează fenomenul sărăciei energetice, care afectează numeroase familii incapabile să își asigure un consum minim de energie pentru încălzire și trai decent. Zona arcului carpatic prezintă un grad ridicat de sărăcie energetică, explicat de clima rece, perioadele lungi de încălzire, veniturile scăzute, locuințele vechi și accesul limitat la rețele moderne de energie.

În contrast, județele București-Ilfov, Banat, Crișana și vestul Transilvaniei prezintă un impact redus al acestei probleme, datorită infrastructurii dezvoltate și veniturilor mai mari.

Dependenta de ajutoarele sociale și zonele cele mai afectate

Conform raportului, un număr semnificativ de familii depind de ajutoare sociale, în special de Venitul Minim de Incluziune. Zonele cu cele mai multe beneficiari sunt județele din sudul țării, precum Teleorman și Dolj, precum și zonele din nordul Moldovei și Transilvania, care corespund și indicatorilor demografici slabi și gradului ridicat de sărăcie.

Documentul redă o imagine clară asupra inechităților în dezvoltarea regională și asupra vulnerabilităților sociale derivate din lipsa infrastructurii, oportunităților și resurselor.