Ce s-a întâmplat după erupția din Pacific
Pe 15 ianuarie 2022, vulcanul Hunga Tonga–Hunga Ha’apai din Pacific a erupt, eliberând aproximativ 2,9 miliarde de tone de cenușă și gaze. În plus, cercetătorii au estimat că erupția a emis circa 330 de gigagrame de metan.
Impactul asupra atmosferei a fost semnificativ, metanul emis fiind comparabil cu emisiile anuale de peste două milioane de vaci.
Norul vulcanic rezultat a contribuit la distrugerea metanului în atmosferă. Ritmul de descompunere a fost de circa 900 de megagrame pe zi, adică echivalentul emisiilor zilnice ale a aproximativ două milioane de vaci.
Procesul de reducere a metanului a durat în jur de zece zile, pe măsură ce norul se deplasa spre America de Sud.
Modalitatea de distrugere a metanului de către norul vulcanic
Cercetătorii au utilizat instrumentul TROPOMI de la bordul satelitului Sentinel-5P, al Agenției Spațiale Europene, pentru monitorizarea compoziției norului eruptiv.
A fost observată prezența anormală a formaldehidei, o substanță intermediară formată în urma descompunerii metanului în atmosferă.
Formaldehida are o durată de viață scurtă, de câteva ore, în mod normal, însă concentrațiile ridicate persistente au indicat o descompunere continuă a metanului în norul vulcanic.
Explicația cercetătorilor implică un amestec complex format din cenușă vulcanică, apă de mare și lumină solară.
Erupția submarină a aruncat în atmosferă apă de mare, care s-a combinat cu particulele de cenușă, iar sub acțiunea razelor solare, s-au format atomi de clor foarte reactivi. Acești atomi au accelerat procesul de descompunere a metanului.
Un mecanism similar a fost observat anterior în cazul prafului saharian transportat peste Oceanul Atlantic, unde particulele de praf interacționează cu aerosoli marini, formând săruri de fier ce declanșează reacții chimice de distrugere a metanului.