Noul program economic propus de AUR a generat discuții despre asemănările cu planul fostului Guvern Bolojan, chiar dacă între cele două tabere există diferențe de discurs. Analiza arată că ambele programe se concentrează pe reformarea statului și reducerea birocrației, deși diferă în abordarea fiscală.
Reforma statului, un punct comun
Atât planul Guvernului Bolojan, cât și programul actual al AUR pleacă de la ideea că statul român a devenit prea mare și costisitor. Între măsurile propuse se numără fuziuni și comasări de instituții, reducerea aparatului administrativ, limitarea sporurilor și eliminarea funcțiilor politizate în administrație.
AUR propune un guvern restrâns, format din maximum 10 ministere și 50 de secretari de stat, precum și reducerea cu 50% a conducătorilor în aparatul administrativ. În plus, partidul intenționează să limiteze numărul agențiilor și autorităților la circa 20 de structuri principale.
Un aspect comun al celor două programe este accentul pus pe restructurarea aparatului administrativ și reducerea cheltuielilor publice, pentru îmbunătățirea eficienței statului.
Privilegiile și lupta împotriva evaziunii fiscale
Ambele programe vizează eliminarea privilegiilor din sectorul public și combaterea evaziunii fiscale. Guvernul Bolojan a propus scoaterea ANAF și a Vămii din influența politică, digitalizarea controalelor și intervenții în domenii precum importurile din Asia, zona petrolieră și Portul Constanța.
AUR vorbește despre eliminarea “sinecurilor” și “risipei din administrație”. Liderul George Simion susține că reforma trebuie începută “de sus în jos”, prin reducerea privilegiilor și a funcțiilor de conducere.
Discuțiile despre “statul gras” și “birocrația excesivă” apar în ambele programe, având aproape aceleași formulări și concept.
Diferențe majore în zona fiscală
După reforme administrative, diferențele dintre programe devin vizibile la nivel fiscal. Guvernul Bolojan a propus creșteri de TVA, majorări de accize, taxe suplimentare, aplicarea CASS pentru pensiile mari și impunerea unor taxe crescute pe proprietăți și dividende, ca măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
AUR critică aceste măsuri, subliniind că reduc cheltuielile publice fără a afecta populația și mediul de afaceri, promovând în schimb reducerea cheltuielilor din altă sursă. George Simion a afirmat că fostul guvern “a tăiat de la categoriile vulnerabile în loc să înceapă cu privilegiile”.
Comparativ între programe
Un tabel sintetizează principalele măsuri:
| Măsură | Program Bolojan | Program AUR |
| – | – | – |
| Reducerea aparatului bugetar | Da | Da |
| Reducerea funcțiilor de conducere | Da | Da |
| Combaterea evaziunii fiscale | Da | Da |
| Creșteri de taxe | Da | Nu |
| Reducerea numărului de parlamentari | Nu explicit | Da |
| Listarea companiilor de stat la bursă | Da | Da |
| Protejarea companiilor strategice | Parțial | Da |
Reorientarea programului AUR spre un model economic naționalist
Diferențele dintre cele două viziuni privind companiile de stat sunt mai mici decât păreau inițial. AUR propune emiterea de noi acțiuni “cu predilecție către cetățeni și fonduri autohtone”, consolidând ideea de capitalizare cu accent pe participarea cetățenilor români.
Programul guvernamental al Bolojan vorbea despre listări și atragerea de investiții prin bursă, fără a specifica preferința pentru capitalul românesc. AUR a criticat în trecut aceste intenții și a susținut că “vrea să vândă țara”.
Deși au existat acuzații de vânzare a companiilor de stat, AUR pare să combine acum ideea de listare controlată cu discursul naționalist.
Concluzie
Analiza relevă că, în ciuda diferențelor politice și discursurilor, programele au puncte comune privind reducerea statului și restructurarea administrației, îndreptându-se spre obiective similare asupra administrației și cheltuielilor publice.