Un studiu internațional demonstrează că mediul și stilul de viață influențează semnificativ ritmul de îmbătrânire, chiar și în cazul persoanelor cu origine genetică similară. Cercetarea, realizată de cercetători din mai multe țări, relevă că modul în care îmbătrânim biologic poate varia în funcție de zona geografică în care trăim, ceea ce pune sub semnul întrebării ideea conform căreia genetica determină întru totul procesul de îmbătrânire.
Detalii ale studiului
Studiul a inclus 322 de participanți proveniți din Europa, Asia de Est și Asia de Sud. Majoritatea aveau origini genetice comune, însă trăiau în țări diferite. Cercetătorii au analizat caracteristici precum microbiomul intestinal, metabolismul și răspunsul sistemului imunitar.
Rezultatele au arătat că participanții cu origini sud-asiatice aveau o activitate mai intensă a sistemului imunitar, în timp ce cei din Asia de Est prezentau modele distincte de metabolizare a grăsimilor. Participanții europeni aveau, în general, un microbiom intestinal mai divers comparativ cu ceilalți.
Impactul mutării în alte medii
Când acești oameni s-au mutat în alte medii, s-au observat schimbări semnificative în parametrii biologici. Persoanele din Asia de Est, mutați în afara regiunii de origine, păreau să îmbătrânească biologic mai rapid decât cei rămași în țările lor. În schimb, europenii din Europa, trăind în Europa, prezentau semne mai avansate de îmbătrânire biologică decât cei din America de Nord.
Cercetătorii au analizat și vârsta biologică, adică modul în care celulele și țesuturile corpului par să îmbătrânească, nu doar vârsta din acte. Aceasta a scos în evidență diferențe în ritmurile de îmbătrânire în funcție de mediul de trai.
Factori influențatori
Studiul sugerează că diferențele de ritm de îmbătrânire sunt determinate de o combinație complexă de factori. Dintre acestea, dieta, accesul la servicii medicale, nivelul de stres, poluarea și stilul de viață ocupa un loc important.
Un element de interes este microbiomul intestinal, compusul bacteriilor din sistemul digestiv. Cercetările indică faptul că anumite bacterii influențează nivelurile de sfingolipide – compuși legați de boli cardiovasculare, rezistența la insulină și afecțiuni neurodegenerative.
Persoanele din anumite regiuni și medii cu microbiom specific pot avea riscuri diferite asociate cu procesul de îmbătrânire celulară, dar studiul nu relevă că o anumită etnie se îmbătrânește mai bine sau mai rău decât alta.
Concluzii și implicații
Specialiștii afirmă că măsurile medicale și recomandările de sănătate trebuie adaptate în funcție de mediul de locuire și stilul de viață. Începând cu 2026, se observă o tendință clară de a recunoaște influența mediului asupra procesului de îmbătrânire, care poate fi la fel de relevant ca și factorii genetici.
Studiul a subliniat că trupul uman este influențat atât de ADN, cât și de mediul înconjurător, fapt care determină nevoia de abordări personalizate în prevenție și tratament.